Obiceiuri de Anul Nou: Capra, Jienii, Ursul, Plugușorul

Momentul trecerii de la Anul Vechi la Anul Nou e precedat de un întreg șir de ritualuri care se desfășoară pe parcursul celor 12 zile ”cosmogonice”, de la Crăciun până la Bobotează. Perioada aceasta cunoaște o mare varietate de obiceiuri, în care elemente creștine și precreștine se înlănțuie într-o atmosferă fără termen de comparație cu celelalte sărbători de peste an. Astăzi, într-o lume aflată în plină desacralizare, aceste tradiții și obiceiuri sunt încă păstrate și transmise, o explicație fiind aceea că, deși semnificațiile inițiale s-au estompat, caracterul lor ludic și spectacular este ceea ce antrenează întreaga comunitate.
Urările, dorințele de bine și de belșug pentru noul an, îndreptate asupra apropiaților sau asupra întregii comunități au parcă, mai multă forță, transmise prin glasurile reunite ale grupurilor de colindători sau prin puterea vitalizantă a jocului cu măști.Acesta din urmă, practicat în alaiuri în mai toate satele Moldovei, dincolo de atracția pe care o exercită prin costumele spectaculoase, prin măștile bogat decorate, vin cu o întreagă gamă de simboluri magico-religioase, atât a deghizării propriu-zise cât și a scenariului. Se spune că reprezintă spiritul strămoșilor, care prin intermediul animalelor totemice, al dansului frenetic și al cuvântului, participă la ceremonialul morții și al renașterii naturii, invocând fertilitatea, bunăstarea și sănătatea pentru anul ce vine. Scenariul jocului cu măști animaliere este în linii mari, același, o metaforă a sacrificiului și a salvării: moartea animalului e urmată de jelirea dramatică a acestuia și apoi, în registru antagonic, de bucuria paroxistică a reînvierii lui.

Vedeta spectacolului cu măști este, indiscutabil, jocul caprei, întâlnit fără excepție în toate zonele, probabil datorită rolului acestui animal în economia tradițională. Alte personaje des întâlnite sunt ursul, cerbul, calul, animale totemice încă de pe timpul dacilor. Denumirea de capra este specifica zonei Moldovei. Caprele din Moldova, cu bot de lemn clampanitor, au specifice coarnele mai mici si mai putin impodobite decat in restul tarii. Ele sunt acoperite cu covoare sau macaturi si uneori poarta pe spinare o fasie cu clopotei. Caprele danseaza impreuna cu ursul dansuri grotesti. Celelalte personaje mascate care le insotesc prezinta adesea scene comice, cu aluzie la comunitate, sau la evenimente actuale Chiar si pe vremea comunismului, se facea aluzie la regim si la conditiile de trai.. In mod traditional, capra joaca in mijloc, fiind inconjurata de celelalte masti, dupa cantarea la fluier, sau la strigaturile flacailor care au sarcina de a o juca.

Trebuie spus că o categorie de măști foarte veche, și foarte rar întâlnită astăzi e cea a Moșnegilor, personaje terifiante prin înfățișare, care reprezintă cultul morților, și al căror dans, simulând lupta voinicească, în zgomotul tălăngilor prinse la brâu, trimite cu gândul la ritualurile de îmbărbătare și alungare a duhurilor rele dinaintea luptelor tribale. Fiindcă, în timp, măștile rituale au devenit măști de spectacol, locul Moșnegilor a fost luat de arapi, căldărari, urâți, lăieși, păstrându-se așadar urâțenia ca funcție apotropaică (de alungare a răului). Cu timpul, scenariile acestor jocuri au fost completate cu teme laice, cu iz istoric, atestând amprenta lăsată în mentalul colectiv de unele figuri, etnii sau categorii sociale: Ștefan cel Mare, Turcii, Iancu Jianu (Jienii), Haiducii etc.

Jienii din Văleni
Unul din cele mai răspândite obiceiuri de Anul Nou, din judeţul Vaslui, îl constituie manifestarea de teatru popular, intitulată de la localitate la localitate: Haiducii, Jienii, Banda lui Bujor, Banda lui Groza etc. Amploarea acestui obicei o constantăm şi la Văleni, unde este denumit Jienii. Ceea ce impresionează de la bun început este costumaţia interpreţilor în care predomină elementele de port popular şi de unifromă militară. Alături de Iancu Jianu, personajul principal, în spectacol, mai evoluează: Anul Nou, Anul Vechi, doi haiduci, ciobanul, ofiţerul, vânătorul, turcul şi iubita Jianului – Soltanina (singurul personaj feminin). În ansamblul său, spectacolul popular Jienii, s-a impus în Văleni, si nu numai, ca o manifestare complexă şi de o mare audienţă la public.
Iancu Jianu, un personaj des întâlnit în Moldova
În sudul Moldovei, la Rebricea, judeţul Vaslui, printre datinile de iarnă se află “Haiducii” şi “Anul Nou”, două piese de teatru popular cu elemente coregrafice şi muzicale variate. Jocul “Haiducii” este specific satuluiRebricea, iar jocul “Anul Nou” aparţine satului Drăxeni.  Personajele din jocul “Anul Nou” sunt “Căpitanul”, “Haiducul”, “Jianul”, “Vânătorul”, “Jidanul”, “Moşneagul”, “Anul Nou”, “Sortalina” şi “Harapul”. În “Haiducii”, pesonajele sunt în mare aceleaşi, “Căpitanul”, “Haiducul”, “Jianul”, “Vânătorul”, “Moşneagul”, “Anul Nou” şi “Sortalina”, lor adăugându-li-se “Anul Vechi”. Alaiurile care iau parte la cele două jocuri au măşti şi recuzită deosebită, viu colorate, care contribuie la reînvierea atmosferei de sărbătoare a satului tradiţional din zona folclorică a Bârladului superior.
La originea celor două obiceiuri, “Haiducii” şi “Anul Nou”, se află piesa “Jianul, căpitan de hoţi”, scrisă pe la 1850 de Matei Millo şi I. Anestin, al cărei personaj principal este haiducul Iancu Jianu. Piesa era jucată la vremea respectivă în turnee prin localităţile din Moldova şi avea o bună notorietate printre spectatorii din oraşe şi târguri. Moldovenii povestesc că un spectator impresionat de reprezentaţie a dorit să pună în scenă, în satul lui, piesa lui Matei Millo, într-o viziune proprie. Iar această viziune locală a intrat în folclor. Interesant este că, deşi în cele două obiceiuri este vorba despre haiducul Iancu Jianul din Oltenia, piesa “Haiducii” este specifică folclorului din sudul Moldovei

Jocul ursului” este „ cel mai spectaculos prin ingenuitatea mişcărilor, prin pofta de viaţă, prin amestecul de grotesc şi inocenţă care înving orice limite şi fac aproape din oricare privitor un participant ”. Tinerii din alai se îmbracă în cojoace întoarse pe dos, iar pe faţă poartă măşti imitând capul de urs. „Urşii” sunt însoţiţi de toboşari şi de muzicanţi. Conducătorul lor este ,,Ursarul”, cel care ţine în mână un ciomag şi ,,cântă” strigările pe ritmul cărora joacă „urşii” şi „puii” lor. „Urşii” execută mai multe mişcări rituale, se urcă pe ciomag, se tăvălesc, se prefac că sunt fără viaţă, se ridică şi se prind în horă, imitând mormăitul şi paşii legănaţi şi sacadaţi ai masivelor animale, izbind puternic pământul cu tălpile. „ Aceste obiceiuri s-au născut parcă pentru armonizarea legăturilor fireşti dintre oameni, natură şi istorie, dintre trecere şi permanenţă, ca simboluri ale vieţii şi bucuriei

 

Un obicei general, practicat de romani cu prilejul Anului Nou, este Plugusorul. Obicei agrar, cu adanci radacini in spiritualitatea romaneasca, plugusorul este o colinda; o colinda agrara declamata, cu elemente teatrale, avand ca subiect munca depusa pentru obtinerea painii. Plugul, ornat cu hartie colorata, panglici, servete, flori, pe care se punea, eventual, si un brad, era o prezenta nelipsita in cadrul acestei colinde. Acum este, mai mult, o prezenta simbolica, in cadrul uraturilor care li se adreseaza oficialitatilor.. Plugusorul se recita din casa-n casa in Ajunul Anului nou, seara, sau pana in dimineata Anului Nou. Era practicat de copii sau adolescenti, ca si acum. Dar se spune ca, mai demult, il practicau numai barbatii in puterea varstei. Izolat (in judetele Botosani si Galati) este consemnata si prezenta femeilor in ceata. In general, se practica in cete mici, de 2-3 insi. Mai demult, se ura si in cete mai mari, care isi alegeau un vataf. Recitarea textului este insotita de sunetul clopoteilor, al buhaiului si de pocnetul bicelor. In scenariile mai complexe ale obiceiului apar si instrumente muzicale (fluier, cimpoi, toba, cobza, vioara), dar si pocnitori si puscoace, care amplifica atmosfera zgomotoasa in care se desfasoara obiceiul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.