Printează acest articol Printează acest articol

APM Vaslui militează pentru conservarea speciilor de păsări migratoare

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Vaslui sărbătorește, pe 10 mai,  Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare, dorind astfel să atragă atenția vasluienilor despre necesitatea conservării speciilor de păsări migratoare, habitatelor acestora și a rutelor lor de migrație. Anul acesta, sloganul Zilei Mondiale a Păsărilor Migratoare este „…și când cerul devine tăcut? Opriți uciderea ilegală, capturarea și comerțul!”, pentru că fenomenul migrației păsărilor este un indicator al ecosistemului, biodiversității și schimbărilor climatice.

Campania de informare și conștientizare a populației, derulată de APM Vaslui debutează astăzi, cu activități de distribuire de pliante și activități educative cu elevii Școlii Gimnaziale Ștefan cel Mare Vaslui.

La nivelul județului Vaslui sunt inventariate 120 de specii de păsări protejate, din care 82 sunt specii migratoare menționate în Convenția de la Bonn. Luncă Prutului și cea a Bârladului sunt importante culoare de migrație a păsărilor, iar zonele din județ declarate situri “Natură 2000” pentru protecția păsărilor sunt Râul Prut, Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gârbăvoțului, Pădurea Miclesti, Horga – Zorleni și Mâța-Cârja-Rădeanu.

Conform prevederilor legale în vigoare, pentru protejarea tuturor speciilor de păsări sălbatice, inclusiv cele migratoare, este interzisă capturarea, uciderea, rănirea puilor ori adulților, culesul ouălor, deteriorarea cuiburilor, deranjarea în perioada de clocire și maturizare a puilor sau deținerea de exemplare dintre cele interzise la vânat. Toate acestea constituie contravenții sau infracțiuni.

Păsările migratoare sunt deosebit de vulnerabile datorită faptului că migrează pe distanțe lungi, iar unele specii sunt dependente de zonele umede care se degradează datorită activităților antropice nesustenabile. Anual, milioane de păsări dispar datorită braconajului, capturării și comerțului ilegal sau sunt afectate de poluare, defrișări, dezvoltarea infrastructurii, schimbările climatice, pierderea habitatelor de cuibărire și hrănire.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *