Învățământul românesc a pierdut astăzi încă un mare dascăl: prof. dr. Petrea Iosub

Profesor, filosof, poet, publicist, s-a născut la 20 iulie 1938, comuna Ciorteşti. Este fiul Nataliei şi al lui Gheorghe Iosub din satul Coropceni, A urmat cursurile primare şi gimnaziale în satul natal şi şcolile din Dolheşti şi Ciorteşti, studiile liceale le-a facut la Liceul Naţional din Iaşi. Încă din timpul liceului este membru al cenaclului literar patronat în anumite întruniri de poeţii Nicolae Ţaţomir, Nicolae Labiş şi Florin Mihai Petrescu. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii ”Al. I.Cuza” din Iaşi, cursuri de zi, cu o durată de 5 ani, promoţia 1964, sustinându-şi examenul de licenţă cu lucrarea „Filosofia românească şi revista Contemporanul”.

După absolvirea cursurilor universitare a fost profesor la liceele din Negreşti şi Vaslui, redactor şef adjunct al ziarului Vremea nouă, şef al Sectorului învăţământului de stat, director, inspector şcolar de specialitate, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui, director al Colegiului Economic ”Anghel Rugină” Vaslui. Îşi susţine gradele didactice în învaţamant (definitivat – 1967, gradul didactic II – 1980, grad didactic I – 1982) cu rezultate excelente. În 1985 susţine docoratul la Universitatea din Bucureşti, cu lucrarea intitulată ”Tipologia experienţei în filosofia contemporană” în faţa unei comisii naţionale formată din academicianul Alexandru Boboc, prof. dr. univ. Ion Tudosescu, prof. dr. univ. Titus Raveica, prof. dr. univ. Tudor Ghideanu şi prof. dr. univ. Gheorghe Cazan. Ca director de liceu şi inspector şcolar general este iniţiatorul unui plan curajos de reformare a învaţamantului, punând accent pe reconstrucţia reţelei de şcoli, obţinând pentru finalizarea lucrărilor (1995-1996), peste 40 de miliarde lei, introducerea aparaturii de informatică, autonomizarea învăţământului în raport cu factorul politic, aspecte reflectate în cele peste 60 intervenţii în presa centrală şi locală, Radio Iaşi şi Bucureşti, la televiziuni. Ca semn al recunoaşterii contribuţiei sale ca profesor şi manager al învăţaământului din judeţul Vaslui, în anul 2005, i se conferă Dilpoma de Exelenţă de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

Iniţiază şi conduce ziarul Glasul cetăţii, revista şcolară La steaua, înfiinţează Fundaţia Didactică ”Ştefan Bârsănescu”, iar în cadrul ei sprijină şi conduce revista Ethos, ca semn al preţuirii marilor săi fondatori, Nicolae Bagdasar şi Ştefan Bârsănescu. Sub patronajul său se consolidează sala de sport şi clădirea liceului ”Anghel Rugina”, este construită ”Rotonda”, ia fiinţă Fundaţia Ştiinţifică ”Anghel Rugină”. Iniţiază cu sprijinul Academiei şi al Ministerului Tineretului şi Sportului, un curs de vară de Cultură şi civilizaţie românescă pentru elevii, studenţii şi profesorii români din Ucraina, Basarabia, Iugoslavia şi alte ţări limitrofe. Paraschiv Ionel Petrea Iosub Vicu Merlan, Maricica Grigoriu 232 La 1 iulie 1995 a fost numit Inspector Şcolar General al judeţului Vaslui, funcţie care i-a permis să realizeze anumite obiective, cum ar fi: reabilitarea prin consolidare, a peste 27 de şcoli generale şi a 4 licee:”Gheorghe Roşca Codreanu” Bârlad, ”Anghel Rugină” şi Liceul ”Mihail Kogălniceanu” Vaslui, Liceul Industrial Negreşti, construirea sediilor Casei Corpului Didactic şi al Inspectoratului Şcolar. De-a lungul anilor, în simpozioane locale, zonale şi naţionale a susţinut peste 500 de comunicări, menţinând totodată legături neîntrerupte cu forurile academice şi universitare, bucurându-se de aprecierea şi prietenia unor mari personalităţi.

Profesorul dr Petrea Iosub este un veritabil cercetător şi creator de scrieri filosofice, dar şi literare (poezie, eseu, publicistică), dovadă sunt lucrările semnate de autor şi însemnările elogioase ale oamenilor de cultură care le-au citit: Fragmentarium I: eseuri şi dialoguri filozofice (1998), Fragmentariul II (1999), Omul – o fiinţă privilegiată (2003), Judeţul Vaslui – file de monografie (1972) – în colaborare cu Aurel Zugravu, Vaslui: monografia judeţului (1980), Pluralismul ontologic (2004), Metafizica existenţei (2007), Sechestraţi în tranziţie. Publicistică, vol. I (2002), Însemnări pasagere. Publicistică vol II, 2003, Contemporan cu viitorul (monografia). În anul 2000 publică volumul Elemente de arheologie metafizică consacrat filosofiei lui Lucian Blaga, Alexandru Boboc sau Intrarea în permanenţă (2008), Vraja trecerii prin verme (2002), Semnele trecerii (2006, Poemele toamnei (2009), Anghel Rugină – Omul şi savantul (2010).