Fii eroul lui Mihăiță! Ajuta-l să termine școala!

E perioada în care încep să se audă colinde, perioada în care fiecare dintre noi crede în magia sărbătorilor de Crăciun, în care fiecare dintre noi crede în miracole. Mihai are 15 ani, este în clasa a VIII-a şi, pentru el, minunea ar fi ca, într-o zi, să fie sănătos. Ştie că asta nu se poate, dar speră ca, măcar de sărbători, să primească de la Moşul un laptop, care să îi permită să scrie, la şcoală, ce dictează profesorii şi să îşi facă temele. Pentru că, din cauza bolii rare de care suferă, scleroză tuberoasă Bourneville, de aproape un an de zile, mâna dreaptă nu îl mai ajută. Cu mâna stânga nu poate scrie, dar a învăţat să tasteze. Aşa şi-a făcut lecţiile până acum, când laptopul vechi i-a cedat definitiv. Părinţii, care locuiesc în Ghergheşti, sunt obligaţi să îi cumpere lunar unul din medicamentele de care copilul are nevoie, Sabril, un medicament care nu se găseşte pe piaţa românească, şi care scoate lunar 15 milioane din bugetul familiei. Pentru ei, acum, este aproape imposibil să îi cumpere copilului un laptop nou.

Mihai -Adrian Arcade are aspectul unui copil absolut sănătos. Un puşti frumos, la care, dacă te uiţi, nu poţi să ghiceşti câtă suferinţă ascunde. După ce, în urma unui tratament greşit aplicat pe fondul unei febre foarte mari, a fost diagnosticat cu una din bolile rare, cu un diagnostic dur, pentru părinţii lui a început calvarul.

“Medicamentul care îi menţine echilibrul, astfel încât boala să nu evolueze rapid, este Sabril, substanţă activă vigabatrin. Pentru că în ţară sunt foarte puţine persoane diagnosticate cu o astfel de afecţiune, medicamentul nu se găseşte în România. Se poate cumpăra doar din Canada, Anglia, Franţa, Elveţia sau Italia, de unde îl cumpăram noi. Costul unei cuti este de 50 euro, iar noi folosim şase cutii pe lună. Pe langa acest medicament, tratamentul lui Mihai cuprinde şi Stratera , Lamictal, Orfiril şi vitamine, medicamente compensate, pentru care plătim doar o foarte mică diferenţă. În aceste condiţii, cheltuielile lunare ale familiei sunt extrem de mari. În urmă cu un an, pentru că nu mai făceam faţă costurilor, ne-am mutat din Bucureşti la Ghergheşti, la părinţii soţului. Am considerat că este mai bine aşa şi pentru Mihai: mâncare mai sănătoasă, mişcare în aer liber. Am cumpărat o văcuţă şi ne-am axat puţin pe agricultură. Dar, financiar, lucrurile nu merg bine. Am făcut tot ce mi-a stat în putinţă să mai câştig un bănuţ: bijuterii hand made, dulceţuri… Acum suntem depăşiţi de situaţe”, ne spuse Gabriela, mama copilului.

În acest moment, veniturile lor nu sunt prea mari: indemnizaţia de asistent personal a mamei şi drepturile copilului. Din cauza distanţei mari faţă de oraş, tatăl, asistent medical, nu şi-a găsit încă un loc de muncă. Iar nevoile sunt mari: controalele la București și alte altfel de investigații medicale, alte nevoi de întreținere a familiei. Cu tristeţe femeia ne spune că are probleme chiar şi să îi cumpere hâinuţele necesare copilului, crescut parcă brusc.

Gabriela ne povesteşte cum, iniţial, nu şi-a dat seama de apariţia parezei la mână. Mihai avea dureri,, dar nu a spus nimic. Doar că, încet, încet, scrisul a început să i se deterioreze, până nu a mai înţeles nici el ce scria la şcoală. A încercat să scrie cu mâna stângă, dar nu a reuşit. A început însă să folosească tot mai des laptopul din casă. În ultimele luni aşa a scris în clasă, aşa şi-a făcut şi temele. Pentru că Mihai visează să urmeze un liceu cu profil de matematică-informatică şi să ajungă IT-ist. Doar că visul lui pare să fi întâlnit o piedică greu de trecut…

“Acum a picat laptopul. De tot! Era un model vechi şi nu mai putem face nimic cu el. Avem o imprimntă oferită de Fundaţia Caritas, dar pentru noi este imposibil să îi cumpăram laptop. O tabletă ar fi fost mai ieftină, dar medicul ne-a interzis această variantă, spunând că îl afectează. Pentru că nu mai poate scrie, Mihai a început să aibă şi rezultate mai slabe la şcoală. O mână de ajutor acum, ar fi pentru noi un miracol”, mai spune mama copilului.

Am învăţat, în timp, că miracolele le putem îndeplini şi noi, oamenii. Un laptop şi câteva hăinuţe, pot fi cumpărate uşor şi fără sacrificii, dacă punem mână de la mână. Împreună putem să îi aducem lui Mihai magia sărbătorilor de iarnă, speranţa şi credinţa că orice vis se poate îndeplini. Cine vrea să dea o mână de ajutor, ne poate contacta pentru detalii.(Mihaela Zărnescu)