“Dintre cei care bat la porţile afirmării literare, mulţi ar trebui să mai pună mâna pe carte”- INTERVIU

Prin tradiţie, în cadrul Festivalului Internaţional de Umor “Constantin Tănase” este organizat un concurs de literatură satirico-umoristică. Concursul îşi propune să descopere, promoveze şi să reunească creatorii de literatură satirico- umoristică de pretutindeni.  Într-un scurt interviu, Gelu Voicu Bichineţ,  directorul  Bibliotecii Judeţene “Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui,  a avut amabilitatea să ne vorbească atât despre concursul organizat de instituţia pe care o conduce, cât şi despre prezenţa  scriitorilor de umor în mijlocul publicului vasluian.

 Să vorbim mai întâi de concursul de literatură satirico-umoristică…

Se ştie deja, că Biblioteca Judeţeană “Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui organizează Concursul de literatură satirico-umoristică organizat în cadrul Festivalului Internaţional de Umor “Constantin Tănase”. Concursul se desfăşoară pe două secţiuni: carte şi manuscris.  La ediţia a 24-a a Festivalului am avut, ca niciodată, a fost o avalanşă de scriitori de umor. Festivalul de Umor, de regulă aduce atât nume sonore, dar şi debutanţi. În acest an avem 63 de prezenţe la  “carte” publicată în intervalul 2014-2016, şi 58 de participanţi la secţiunea “manuscris”.

Cantitatea este echivalentă cu calitatea?

Nu înseamnă că, dacă au venit foarte, foarte mulţi, calitatea este mai bună decât în alţi ani. E doar o dovadă că oamenii încearcă să-şi antreneze mâna scriind umor, dar, cred eu, că înainte de a păşi pe acest tărâm extraordinar de gingaş,  ar trebui ca mulţi să mai pună mâna pe carte, să studieze pentru ei.  Mulţi dintre cei care bat la porţile afirmării ar trebui să mai stea în umbra maeştrilor, ar trebui să îi citească cu atenţie, şi abia după aceea să încerce să participe la concursuri. Cred eu insă că e un lucru bun că ei încearcă. Dar rămân la convingerea că niciodată nu poţi să scrii patru cărţi, în momentul în care, toată viaţa, ai citit doar trei. Sunt şi lucrări extraordinar de bune, dar şi lucrări pe care trebuie să se insiste mult, începând cu partea de limbă şi literatură română, începând cu partea de gramatică, cu ABC-ul scrisului în literatură.

 Există o limită între umor şi răutate?

Este clar că există. Noi promovăm răutăţile constructive, care stârnesc râsul. Atâta timp cât prin epigramă, prin  scris, poţi să îndrepţi un comportament neadecvat sau nişte apucături neconforme cu societatea şi  cu nişte norme morale, eu cred că scriitorul îşi atinge scopul.  Sunt probabil şi oameni cu frustrări, oameni cu probleme, care cred că prin participarea la un concurs pot să păşească în elita umorului sau a scrisului românesc. Nu este chiar aşa… Ca să ajungi să iei un premiu la un festival, în primul rând trebuie să respecţi nişte reguli.  Ca să respecţi nişte reguli, trebuie să ştii foarte bine ce înseamnă umor de calitate. Nu am apreciat niciodată, nici noi, nici cele două jurii, umorul suburban, umorul acela care duce în derizoriu. Din punctul nostru de vedere, umorul are nişte trăsături foarte clare, şi trebuie să stârnească zâmbete, să te pună pe gânduri,  să creeze o stare de bine, nicidecum hohote vulgare.

Aşadar, mulţi participanţi, puţini premianţi…

Este bine să ştim că Festivalului de Umor „Constantin Tănase” ţine capul de afiş al manifestărilor de gen de la noi din ţară şi, ca atare, exigenţa este maximă. Seriozitatea cu care sunt jurizate toate lucrările, prestanţa membrilor juriului şi a ceea ce ei au făcut toată viaţa, adică au muncit cu seriozitate, exclude ca la rezultatul final să se strecoare nume care nu au ce căuta între laureaţi. Este un moment de bilanţ, un moment în care noi încercăm să conturăm rezultatele finale. Probabil vor fi printre laureaţi în jur de 27-30 de participanţi. Îmbucurător este că participă şi umorişti din străinătate: din Republica Moldova, din fosta Iugoslavie şi dinGermania. Este un lucru care ne încântă, un semn că Festivalul este recunoscut, că are deja un nume, iar nouă, organizatorilor, ne dă un sentuiment de speranţă pentru viitor.

Ce ne puteţi spune despre juriul de la această secţiune a Festivalului?

Avem un juriu  care nu poate fi pus la îndoială: pentru secţiunea de “carte” îi avem  pe Cornel Udrea, George Stoian şi profesorul vasluian Teodor Pracsiu, iar la secţiunea manuscris, George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, domnul Constantin Tudorache, un epgramist cunoscut din Ploieşti şi, din Bîrlad,  un combatant cu state vechi în ale Festivalului, profesorul  Gruia Novac. Oamenii aceştia au ajuns la o maturitate şi la o seriozitate care nu poate fi pusă la îndoială, iar modul în care se apleacă asupra fiecărei lucrări, pentru a nu depuncta pe cineva pe nedrept, modul în care încearcă să găsească tot ce e frumos în scrisul participanţilor, este lăudabil.

Din cadrul Festivalului nu lipsesc nici de această dată întâlnirile cu publicul.

Fireşte, pentru că noi ne adresăm publicului. Astfel, la Centrul de Afaceri va avea loc pe data de 6 octombrie o conferinţă susţinută de criticul literar Alex Ştefănescu, intitulată generic “Cine mai are nevoie azi de literatură?”. Dezbaterea va fi urmată de lansarea volumului “Jurnal secret”, semnat de Alex Ştefănescu, cu o grafică realizată de cunoscutul caricaturist Costel Pătrăşcan. Manifestarea se va încheia cu o videoproiecţie de caricaturi comentate ale lui Costel Pătrăşcan. Dealtfel, acesta va avea în foaierul Bibliotecii Judeţene şi o expoziţie personală de grafică satirică, care va fi vernisată luni, 3 octombrie. Vineri, 7 octombrie, vom avea, la Vaslui, premierea laureaţilor concursului de literatură, care sâmbătă, 8 octombrie, se vor întâlni mai întâi cu publicul bârlădean, iar de la ora 17.00, cu publicul din Huşi. Îi aşteptăm pe vasluieni la toate manifestările, cu speranţa că “săgeţile” umoriştilor  prezenţi în cadrul Festivalului îi vor face să zâmbească şi le vor da teme de gândire. (interviu realizat de Mihaela Zărnescu)