48 de ani de Protecţie Civilă în Vaslui (galerie foto)

Vineri, 28 februarie, la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Podul Înalt” Vaslui, s-a sărbătorit, într-un cadru festiv, împlinirea a 83 de ani de la înfiinţarea protecţiei civile în România şi 48 de ani de la înfiinţarea protecţiei civile în judeţul Vaslui. La simpozionul organizat cu acest prilej au participat prefectul Daniel Olteanu şi subrefectul Mircea Gologan, Vasile Mihalachi şi Corneliu Bichinet, vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Vaslui, Dragoş Cazacu, viceprimar al municipiului Vaslui, Aurora Popa, managerul Serviciului de Ambulanţă al Judeţului, dr Carmena Piseru, şeful Serviciului SMURD, Ana Rinder, directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă şi comandanţii structurilor de urgenţă din cadrul MAI. În cadrul întâlnirii s-a prezentat activitatea echipelor de protecţie civilă din cadrul ISU Vaslui (de scafandri, de pirotehnişti şi de alpinişti de intervenţie) şi au fost înaintaţi în grad înainte de termen, maiorul Marius Dumitraşcu şi Plutonierul Major Virgil Cătălin Ilie. S-au rostit mesaje de felicitare, urări şi toţi cei prezenti au admirat dotarea tehnică de intervenţii din dotarea ISU Vaslui.

Scurt istoric al  protecţiei civile în România

La 28 februarie1933, Regele Carol al II-lea, prin ,,Înalt Decret Regal nr. 468″ aoba Regulamentul Apărării Contra Atacurilor Aeriene. Rezultat ca o necesitate a protejării populaţiei civile, în urma efectelor devastatoare ale Primului Război Mondial, acesta este primul document scris privind organizarea Protecţiei Civile din România.
Conceptul de protecţie civilă a evoluat de la „apărare pasivă” la „apărare locală antiaeriană”, în 1952, apoi de la „apărare civilă” în 1978 , la „protecţie civilă” în 1996. Perioada următoare, până în 2004, a condus la schimbări în domeniul protecţiei civile, prin elaborarea Legii nr. 481/2004, aflată în concordanţă cu principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU, precum şi cu cele stabilite de mecanismele în domeniu ale Uniunii Europene.
Cutremurul din 4 martie 1977 pune la grea încercare armata şi, în cadrul acesteia, apărarea locală antiaeriană. Acţionând zi şi noapte, structurile de protecţie civilă au contribuit la salvarea de vieţi omeneşti, înlăturarea avariilor tehnologice şi distrugerilor. Este bine să ne amintim că atunci au fost înregistraţi 1.570 morţi, 113.000 răniţi, 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate, iar 35.000 familii au rămas fără adăpost. Valoarea pagubelor provocate de seismul din 4 martie 1977 s-a ridicat la peste două miliarde de dolari (la preţul din acel an).
Din decembrie 2004, misiunile Protecţiei Civile au fost preluate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, având ca obiectiv principal profesionalizarea şi creşterea capacităţilor operative ale celor două componente de bază – pompieri şi protecţie civilă – pentru a fi în măsură să ofere o mai bună securitate şi siguranţă cetăţenilor şi comunităţilor din care fac parte.
Tot în această perioadă sărbătorim şi Ziua internaţională a protecţiei civile, pe data de 1 Martie, zi declarată în anul 1972, printr-o rezoluţie O.N.U..

48 de ani de Protecţie Civilă în Vaslui

La 17 februarie 1968 se înfiinţează Statul major de apărare locală antiaeriană, subordonat Direcţiei Apărării Locale Antiaeriene (A.L.A.), având sediul provizoriu într-o clădire din zona bisericii Sf. Ioan, apoi în localul actual al Centrului Militar Judeţean.
Printre primele misiuni de intervenţie în sprijinul populaţiei civile a fost cea imediat după cutremurul devastator din 4 martie 1977, când subunităţile specializate de cercetare, deblocare salvare, sanitare şi transmisiuni alarmare au acţionat pentru înlăturarea avariilor, refacerea instalaţiilor şi reluarea activităţilor economico-sociale, mai ales în zona municipiului Bârlad, la solicitarea preşedintelui Consiliului Popular Judeţean, căruia îi era subordonată structura militară de A.L.A..
Perioada 1978-1996 este marcată de mai multe evenimente, dintre care se detaşează următoarele:
– Statul major de A.L.A. îşi schimbă denumirea în Statul major de apărare civilă al judeţului Vaslui, în baza Legii nr. 2/1978;
– În anul 1979 se înfiinţează comisii de specialitate pe domenii (înştiinţare-alarmare, protecţie antichimică, adăpostire, evacuare, etc.) cu misiunea de a coordona formaţiunile constituite pe specialităţi.
– Începând cu anul 1994, Statul major de apărare civilă al judeţului Vaslui iese din subordinea Centrului Militar Judeţean Vaslui şi intră în subordinea Inspectoratului General al Apărării Civile;
În afara modificărilor organizatorice, în această perioadă se mută accentul de pe pregătirea şi protecţia populaţiei pe timp de război pe prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor, mai ales după 1990.
Perioada 1996-2004 este marcată de mai multe schimbări structurale, dintre care cele mai importante sunt: transformarea Statului major de apărare civilă în Inspectoratul de Protecţie Civilă Judeţean în baza Legii 106/1996 şi trecerea structurii militare de protecţie civilă din subordinea Ministerului Apărării Naţionale în cea a Ministerului de Interne, începând cu data de 01.01.2001.
Începând cu data de 01.01.2005 are loc ultima modificare structurală, prin comasarea Inspectoratului de Protecţie Civilă Judeţean Vaslui şi a Grupului de Pompieri Militari „Podul Înalt” Vaslui în Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Podul Înalt” al judeţului Vaslui.
Protecţia civilă este azi o componentă a sistemului securităţii naţionale, dintre atribuţiile principale ale acesteia se pot enumera : identificarea riscurilor existente în diferite zone; informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă şi regulile de comportare; organizarea intervenţiei în situaţii de urgenţă; alarmarea populaţiei despre iminenţa pericolului; înlăturarea efectelor negative ale dezastrelor şi asanarea teritoriului de muniţiei rămasă neexplodată din timpul conflictelor armate.
Numită şi ARMA VIEŢII, având ca deviză motto-ul ”CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA”, la cei 83 de ani de existenţă, protecţia civilă se prezintă ca o structură capabilă să asigure un climat de încredere şi siguranţă cetăţenilor, îndeplinind rolul profund umanitar pentru care a fost creată: apărarea populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi mediului ambiant în situaţii de război, calamităţi naturale şi catastrofe tehnologice. Structurile Protecţiei Civile îşi duc la bun sfârşit, întotdeauna, cu devotament şi profesionalism, atribuţiile ce le revin, pentru combaterea efectelor inundaţiilor, alunecărilor de teren, înzăpezirilor sau accidentelor rutiere, asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul războaielor