Personalitate marcantă a medicinei românești, născut la Vaslui

Medicul Dumitru I. Bagdasar s-a născut la 17 decembrie 1893, la Roşieşti, în judeţul Vaslui. A efectuat studiile liceale la Bârlad, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti.

În 1922, şi-a susţinut teza de doctorat cu tema ”Contribuţiuni la studiul sidromului parkinsonian postencefalitic”, potrivit dicţionarului “Membrii Academiei Române (1866-2003)” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

A fost medic secundar la Serviciul Neurologic al Spitalului Militar din Bucureşti, între anii 1922-1926, desăvârşindu-şi aici pregătirea de chirurg. În continuare, s-a specializat în neurochirurgie, timp de aproape trei ani, la Spitalul ”Peter Bent Brigham” din Boston, SUA. Aici publică, în ”The American Journal of Pathology”, studiul ”Tratamentul chirurgical al gomelor cerebrale”. A fost medic neuropsihiatru la spitale din Jimbolia (1929-1931), unde a practicat primele intervenţii neurochirurgicale, precum şi şef al Serviciului de neurologie la un spital din Cernăuţi (1931-1933), din această perioadă datând şi publicarea primelor sale comunicări pe teme de neurochirurgie.

În 1934, a revenit la Bucureşti, unde a fost medic, mai întâi, la Spitalul de Urgenţă, apoi din 1935, la Spitalul Militar Central, unde fusese creat un serviciu de neurochirurgie. Între anii 1945-1946 Dumitru I. Bagdasar a fost profesor de clinică neurochiurgicală la Facultatea de Medicină din Bucureşti, precum şi ministru al Sănătăţii.

De numele său se leagă punerea bazelor practicii neurochirurgicale din România. A preconizat noi tehnici operatorii şi a perfecţionat instrumentarul chirurgical, precum şi procedeele de investigare a simptomatologiei neurologice. A cercetat traumatismele cranio-cerebrale şi abcesele intracraniene, a efectuat investigaţii histopatologice şi clinice asupra tumorilor cerebrale, cerebeloase şi medulare etc.

Dumitru I. Bagdasar a efectuat, printre primii în Europa, operaţia de chordotomie, menţionează, de asemenea, dicţionarul “Membrii Academiei Române (1866-2003)”. Între 1935-1945 a efectuat 492 intervenţii vertebro-medulare.

Rezultatele cercetărilor sale sunt cuprinse într-o serie de lucrări ştiinţifice, dintre care amintim: ”Traumatismele cranio-cerebrale acute” (1940), ”Tuberculomul cerebral” (1940), ”Tumorile cerebeloase” (1943), ”Boala lui Lindau” (1944) etc. În ultimii săi ani de viaţă s-a preocupat de întocmirea primului ”Tratat de neurochirurgie” din România (în colaborare), care a apărut postum, în 1948.

Prof. Dumitru I. Bagdasar a murit la 16 iulie 1946, la Bucureşti. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române la 28 octombrie 1948.

În 1975, a fost înfiinţat în Bucureşti Spitalul Clinic ”Prof. Dr.D.Bagdasar”, de către prof. dr. Constantin Arseni (1912-1994), elev şi continuator al apostolatului medical al prof. D. Bagdasar în dezvoltarea neuroştiinţelor din România. În 1993 Spitalul Clinic ”Prof. Dr.D.Bagdasar” a devenit spital de urgenţă, iar din 2001 şi-a schimbat denumirea în Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar-Arseni”. AGERPRES