Printează acest articol Printează acest articol

La Mulți Ani, Constantin Codrescu. Actorul vasluian împlinește 85 de ani

Constantin Codrescu, actor, regizor, scenograf, s-a născut la 5 septembrie 1931, la Huși, județul Vaslui.

A absolvit Institutul de Teatru din București în 1951, remarcându-se încă de atunci ca unul dintre cei mai talentați actori ai generației sale. Excelent profesor, a îndrumat generații de studenți în cadrul învățământului artistic superior, la IATC București, la Institutul de teatru din Târgu-Mureș (1976-1989), iar după 1989 la Universitatea Ecologică București sau Universitatea ”Spiru Haret”.

Actor de mare profunzime, cu o voce caldă, inconfundabilă, are o carieră prolifică în teatru și film. A creat zeci și zeci de roluri, de o tipologie variată, din dramaturgia națională și universală, pe mai multe scene ale țării printre care: Teatrul Național București, Teatrul Nottara, Teatrul Mic și altele. În stagiunea 2008-2009 a jucat în piesa ”Inimă de boxer”, pusă în scenă de regizorul Mihai Manolescu, la Teatrul ”George Ciprian” din Buzău.

Dovedește și o reală vocație de animator în teatrele al căror director a fost, și anume Teatrul Municipal ”Maria Filotti” din Brăila și Teatrul din Sfântu Gheorghe (Covasna), sau ca regizor-instructor al teatrelor de amatori. A interpretat numeroase roluri și la teatrul radiofonic, în piesele ”Amintiri din copilărie”, ”Anatema”, ”Antigona”, ”Cei doi tineri din Verona”, ”Ciuleandra”, ”Craii de Curtea Veche”, „Angajare de clovn”, „Seducătorul din Sevilla și Oaspetele de piatră”, „Trilogia îndepărtării” etc. Constantin Codrescu face parte, de asemenea, din distribuția a două spectacole dedicate împlinirii a 100 de ani de la declanșarea Primului Război Mondial, ”Dureroasa neutralitate” și ”Vara Marelui Război” de Constantin Venerus Popa (regia artistică Gavriil Pinte), prezentate în premieră la Teatrul Național Radiofonic pe 8, respectiv 9 decembrie 2014.

Regizor și scenograf de o mare forță sugestivă, sensibilitate și imaginație creativă, a pus în scenă piese din dramaturgia națională și universală: ”Act Venețian” de Camil Petrescu (Teatrul de Stat Baia Mare), ”Valea cu fluturi” de Iosif Naghiu și ”Passacaglia” de Titus Popovici (Teatrul Dramatic Brașov), ”Frații Karamazov” de Dostoievski, ”Judecată în noapte” de A. Vallejo, ”Pensiunea Doamnei Olimpia” de I.D. Șerban (la Teatrul Național Târgu Mureș), ”Care este soțul meu” de Somerset Maugham (Teatrul de Stat Galați), ”Cine ești tu?”, ”Cititorul de contor”, ”Un pahar cu sifon”, de Paul Everac, ”Vara trecută la Ciulimsk” de Vampilov, ”Lumea lui Cehov” (Teatrul de Stat Sfântu Gheorghe), ”Moromeții” de Marin Preda (coregie), ”Roata” de C. Ifrim, ”Preferam să mor de râs” de N. Ionescu, ”Frumoșii marilor orașe” de Fănuș Neagu (coregie), ”Audiență la consul” de I. Brad, ”Moartea unui comis voiajor” de Arthur Miller, ”Caragiale…fantasticul” — o dramatizare după proza lui I.L. Caragiale, semnată de Constantin Codrescu și Elena Roșu (la Teatrul ”Maria Filotti” din Brăila), ”Adio copilărie” de Rozov, ”Ruy Blas” de Victor Hugo, ”Acuzarea apără” de Ștefan Berciu (Teatrul Mic din București), ”Martor și Judecător”, de Ion Bălan, un spectacol inspirat din viața lui Panait Istrati (Teatrul ”Maria Filotti” din Brăila).

În film a debutat cu rolul din „Nepoții gornistului” (regia Dinu Negreanu, 1953) și a continuat cu „Răsare soarele” (1954), de același regizor, apoi cu rolul Ghiță din „La Moara cu noroc”, filmul lui Victor Iliu selecționat la Festivalul de la Cannes în 1957. Filmografia sa mai include titluri precum ”De-aș fi Arap Alb” (regia Ion Popescu-Gopo, 1965), „Răscoala” (regia Mircea Mureșan, 1965), „Mihai Viteazul (regia Sergiu Nicolaescu, 1970), „Haiducii lui Șapte cai” (regia Dinu Cocea, 1970), „Zestrea domniței Ralu” (regia Dinu Cocea, 1971), „Bietul Ioanide” (regia Dan Pița, 1979), „Capcana mercenarilor” (regia Sergiu Nicolaescu, 1981), seria „Pistruiatul” („Evadatul”, „Ascunzișul”, „Insurecția” — regia Francisc Munteanu, 1986), ”Martori dispăruți” (regia Dan Mironescu, 1988), ”Lacrima cerului” (regia Adrian Istrătescu Lener,1989), ”Terente — regele bălților” (regia Andrei Blaier, 1995), ‘Trenul vieții’ (regia Radu Mihăileanu, 1998), „Magnatul” (regia Șerban Marinescu, 2004).

În 2009 Constantin Codrescu și-a lansat un roman autobiografic, în două volume, intitulat sugestiv ”Pribeag prin viața mea”. La 25 martie 2013, în cadrul celei de-a șaptea ediții a Galei Premiilor Gopo, i-a fost decernat Premiul pentru Întreaga Activitate. În 2007 a primit titlul de „Cetățean de onoare” al municipiului Târgu Mureș.

Pe 27 și 28 septembrie 2016 va avea loc la Teatrul Metropolis din București premiera piesei de teatru creștin „Brâncoveanu, Ivireanu, iubire de Biserică și neam”, cu participarea extraordinară a lui Constantin Codrescu. (Agerpres)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *