Printează acest articol Printează acest articol

28 februarie – Ziua Protecţiei Civile

La 28 februarie a.c., se împlinesc peste opt decenii de la înfiinţarea primelor structuri cu atribuţii de protecţie civilă din ţara noastră, legiferate prin semnarea Înaltului Decret Regal în 1930 de regele Carol al II-lea şi publicarea Regulamentului Apărării Pasive contra atacurilor aeriene în Monitorul Oficial al României, trei ani mai târziu.  Dacă la începuturile existenţei sale, scopul Protecţiei Civile a fost, cu precădere, acela de a limita efectele bombardamentelor aeriene asupra populaţiei sau resurselor teritoriului, de-a lungul timpului, paleta intervenţiilor a devenit mult mai largă şi mai complexă, răspunzând nevoii de siguranţă a cetăţenilor în contextul dezvoltării societăţii.

       La nivelul judeţului, coordonarea implementării măsurilor de prevenire/intervenţie a situaţiilor de urgenţă se efectuează de către I.S.U. Vaslui, personalul unităţii asumându-şi cu responsabilitate şi profesionalism, misiunea de a proteja viaţa şi bunurile populaţiei în faţa ameninţărilor generate de tipurile de risc specifice judeţului.

Activitatea pe linia protecţiei civile desfăşurată de inspectorat, constă în activităţi preventive desfăşurate la nivelul operatorilor economici și administraţiilor-publice locale, materializate prin: activităţi de control, verificări ale sirenelor de alarmare, a spaţiilor de adăpostire, a localităţilor aflate în zone care prezintă risc de inundaţii/alunecări de teren, a spaţiilor de evacuare a populaţiei în situaţii de urgenţă şi alte activităţi specifice (executarea de exerciţii de alarmare publică, intervenţii pirotehnice, intervenţii ale echipajului de primă cercetare şi evaluare chimică, biologică, radiologică, nucleară – C.B.R.N. și avizarea rutelor de transport pentru deşeurile periculoase).

O altă misiune importantă pe linie de protecţie civilă desfăşurată de I.S.U. Vaslui constă în pregătirea organismelor/structurilor pentru managementul situaţiilor de urgenţă, precum şi a populaţiei, salariaţilor, studenţilor, elevilor şi preşcolarilor, pentru cunoaşterea tipurilor de risc la care pot fi expuşi şi a măsurilor pe care trebuie să le aplice în cazul producerii unor situaţii de urgenţă generate de diferite tipuri de risc.

Astfel, în anul 2016, pe linia pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă au fost desfăşurate activităţi cu personalul cu atribuţii pe această linie din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor şi operatorilor economici, 25 exerciţii de alarmare publică şi antrenare a comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, 1.177 exerciţii practice privind modul de comportare în situaţii de urgenţă la care au participat peste 5.682  persoane şi au fost organizate  27 lecţii deschise la unităţi de învăţământ, instituţii de pe raza judeţului la care au participat un număr de 1520 de persoane.

În cursul anului precedent, s- a intervenit pentru gestionarea unui număr de 6.263 apeluri de urgenţă primite prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112, din care 5.276  intervenţii SMURD şi 346 intervenţii de stingere a incendiilor, 641 misiuni de  asistenţă persoane, misiuni pirotehnice, operaţiuni de înlăturare a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase şi intervenţii la alte situaţii de urgenţă.

De asemenea, în anul 2016 au fost primite 272 informări, atenţionări, avertizări meteorologice şi hidrologice, care au fost retransmise prin mesaje SMS, fax şi e-mail, potrivit prevederilor legale, membrilor Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă şi instituţiilor cu funcţii de sprijin şi monitorizate 2.553 transporturi pentru deşeurile periculoase.

Ziua Protecţiei Civile din România ne oferă deosebita onoare de a adresa tuturor specialiştilor de protecţie civilă din serviciile profesioniste, localităţi, instituţii şi operatori economici, cele mai calde felicitări pentru activitatea desfăşurată, putere de muncă, sănătate şi succes în îndeplinirea misiunilor.

Mulţumim autorităţilor administraţiei publice judeţene şi locale, operatorilor economici, instituţiilor publice, populaţiei şi mass-mediei locale pentru sprijinul acordat în îndeplinirea misiunilor specifice şi totodată vă asigurăm că întregul personal al instituţiei noastre va respecta cu sfinţenie deviza „Cu viaţa mea, apăr viaţa”.

 Scurt istoric al Protecţiei Civile în România

 La 28 februarie sărbătorim 84 de ani de la înfiinţarea protecţiei civile în România şi 49 de ani de la înfiinţarea protecţiei civile în judeţul Vaslui, fiind marcată de la data când Regele Carol al II-lea,  prin ,,Înalt Decret Regal nr. 468″ a aprobat în anul 1933, Regulamentul Apărării Contra Atacurilor Aeriene. Rezultat ca o necesitate  a protejării populaţiei civile, în urma efectelor devastatoare ale Primului Război Mondial, acesta este primul document scris privind organizarea Protecţiei Civile din România.

Conceptul de protecţie civilă a evoluat de la „apărare pasivă” la „apărare locală antiaeriană”, în 1952, apoi de la „apărare civilă” în 1978 , la „protecţie civilă” în 1996. Perioada următoare, până în 2004, a condus la schimbări în domeniul protecţiei civile, prin elaborarea Legii nr. 481/2004, aflată în concordanţă cu principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU, precum şi cu cele stabilite de mecanismele în domeniu ale Uniunii Europene.

Cutremurul din 4 martie 1977 pune la grea încercare armata şi, în cadrul acesteia, apărarea locală antiaeriană. Acţionând zi şi noapte, structurile de protecţie civilă au contribuit la salvarea de vieţi omeneşti, înlăturarea avariilor tehnologice şi distrugerilor. Este bine să ne amintim că atunci au fost înregistraţi 1.570 morţi, 113.000 răniţi, 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate, iar 35.000 familii au rămas fără adăpost. Valoarea pagubelor provocate de seismul din 4 martie 1977 s-a ridicat la peste două miliarde de dolari (la preţul din acel an).

România a parcurs în 2004 un proces de reformă instituţională, astfel că protecţia civilă şi pompierii militari au format o structură unitară – Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, componentă aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Mecanismul modern de gestionare a situaţiilor de urgenţă, adaptat standardelor UE şi NATO, a presupus variate responsabilităţi pentru protecţia civilă, obiectiv ce a reclamat implicare, profesionalism şi responsabilităţi instituţionale sporite.

De la înfiinţare până în prezent, indiferent de apartenenţa la diferite ministere sau denumirile pe care le-a avut, Protecţia Civilă a rămas o componentă de bază a sistemului securităţii naţionale, destinată prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora, precum şi în scopul asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate.

Profesionalismul protecţiei civile s-a confirmat în multe situaţii: la inundaţiile din anii 1970 şi 1975, precum şi la cele înregistrate după anul 2000, cutremurele din 1940 şi 1977, secetele prelungite, accidentul de la Centrala nucleară – Cernobîl, accidente aviatice şi tehnologice, alunecări de teren cu impact asupra localităţilor.

   Tot în această perioadă sărbătorim şi Ziua internaţională a protecţiei civile, pe data de 1 Martie, zi declarată în anul 1972, printr-o rezoluţie O.N.U..

Protecţia Civilă în judeţul Vaslui

La 17 februarie 1968 se înfiinţează Statul major de apărare locală antiaeriană, subordonat Direcţiei Apărării Locale Antiaeriene (A.L.A.), având sediul provizoriu într-o clădire din zona bisericii Sf. Ioan, apoi în localul actual al Centrului Militar Judeţean.

Printre primele misiuni de intervenţie în sprijinul populaţiei civile a fost cea imediat după cutremurul devastator din 4 martie 1977, când subunităţile specializate de cercetare, deblocare salvare, sanitare şi transmisiuni alarmare au acţionat pentru înlăturarea avariilor, refacerea instalaţiilor şi reluarea activităţilor economico-sociale, mai ales în zona municipiului Bârlad, la solicitarea preşedintelui Consiliului Popular Judeţean, căruia îi era subordonată structura militară de A.L.A..

Perioada 1978-1996 este marcată de mai multe evenimente, dintre care se detaşează următoarele:

– Statul major de A.L.A. îşi schimbă denumirea în Statul major de apărare civilă al judeţului Vaslui, în baza Legii nr. 2/1978;

–  În anul 1979 se înfiinţează comisii de specialitate pe domenii (înştiinţare-alarmare, protecţie antichimică, adăpostire, evacuare, etc.) cu misiunea de a coordona formaţiunile constituite pe specialităţi.

– Începând cu anul 1994, Statul major de apărare civilă al judeţului Vaslui iese din subordinea Centrului Militar Judeţean Vaslui şi intră în subordinea Inspectoratului General al Apărării Civile;

În afara modificărilor organizatorice, în această perioadă se mută accentul de pe pregătirea şi protecţia populaţiei pe timp de război pe prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor, mai ales după 1990.

Perioada 1996-2004 este marcată de mai multe schimbări structurale, dintre care cele mai importante sunt: transformarea Statului major de apărare civilă în Inspectoratul de Protecţie Civilă Judeţean în baza Legii 106/1996 şi trecerea structurii militare de protecţie civilă din subordinea Ministerului Apărării Naţionale în cea a Ministerului de Interne, începând cu data de 01.01.2001.

Începând cu data de  01.01.2005 are loc ultima modificare structurală, prin comasarea Inspectoratului de Protecţie Civilă Judeţean Vaslui şi a Grupului de Pompieri Militari „Podul Înalt” Vaslui în Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Podul Înalt” al judeţului Vaslui.

         Protecţia civilă este azi o componentă a sistemului securităţii naţionale, dintre atribuţiile principale ale  acesteia se pot enumera : identificarea riscurilor existente în diferite zone; informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă şi regulile de comportare; organizarea intervenţiei în situaţii de urgenţă; alarmarea populaţiei despre iminenţa pericolului; înlăturarea efectelor negative ale dezastrelor şi asanarea teritoriului de muniţiei rămasă neexplodată din timpul conflictelor armate.

Numită şi ARMA VIEŢII, având ca deviză motto-ul ”CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA”, la cei 83 de ani de existenţă, protecţia civilă se prezintă ca o structură capabilă să asigure un climat de încredere şi siguranţă cetăţenilor, îndeplinind rolul profund umanitar pentru care a fost creată: apărarea populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi mediului ambiant în situaţii de război, calamităţi naturale şi catastrofe tehnologice. Structurile Protecţiei Civile îşi duc la bun sfârşit, întotdeauna, cu devotament şi profesionalism, atribuţiile ce le revin, pentru combaterea efectelor inundaţiilor, alunecărilor de teren, înzăpezirilor sau accidentelor rutiere, asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul războaielor.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *