Vasluian celebru, numit şef al forului care decide plagiatele în doctorate
Joi, 16 iunie, academicianul Viorel Barbu, născut la 14 iunie 1941, la Deleni, județul Vaslui. a fost ales președintele Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), instituţia care va decide dacă Ponta, Oprea şi Tobă au plagiat. Viorel Barbu, a avut o poziţie hotărâtă în anul 2012, prin care a taxat, ca membru în CNADCU, teza de doctorat a lui Victor Ponta, ca fiind un plagiat. Barbu a pierdut în 2014 şefia Academiei Române în faţa unui candidat susţinut de PSD.
În lumea academică, Viorel Barbu este cunoscut ca al doilea român care a predat la prestigioasa universitate britanică Cambridge, după medicul Grigore T. Popa, matematicianul fiind invitat alături de profesori din mari universități ale lumii, la ”Isaac Newton Institute for Mathematical Sciences” din cadrul Universității Cambridge. În anul 2010, academicianul Viorel Barbu a susținut o serie de prelegeri în cadrul unui semestru special consacrat ”Ecuațiilor stochastice cu derivate parțiale”.
„Pasiunea mea pentru matematică vine din şcoală, sub influenţa unor profesori excelenţi pe care i-am avut în gimnaziu. Din punctul meu de vedere, în orice domeniu se poate reuşi cu un pic de talent şi foarte multă muncă“, a precizat matematicianul, cu ceva timp în urmă, într-un interviu
Absolvent al Facultății de Matematică din cadrul Universității Al. I Cuza din Iași, doctor în științe matematice (1969) și absolvent al unor cursuri de specializare la Roma (1969-1970) , Viorel Barbu a fost, rând pe rând, preparator (1964), asistent (1967), lector (1970), conferențiar (1974), profesor (din 1980) la Facultatea de Matematică a Universității Al. I. Cuza din Iași. Între 1981 și 1989 a fost rectorul Universității Al. I. Cuza din Iași. A fost ”visiting professor” la universitățile din Roma, Pisa, Bologna, Cincinnatti, Ohio, Virginia.
Matematicianul născut pe plaiuri vasluiene este renumit prin rezultatele obținute privind teoria operatorilor neliniari m-acreativi, stabilizarea fluxurilor dinamice de fluid, teoria existenței pentru ecuațiile stohastice ale mediilor poroase, și conducerea optimală a sistemelor cu frontiere libere. A publicat peste 130 de lucrări originale și 10 cărți (monografii și tratate) în domeniul ecuațiilor cu derivate parțiale, integrale, a ecuațiilor de evoluție și controlului optimal. Rezultatele sunt menționate și prezentate în principalele enciclopedii matematice. De asemenea, a realizat lucrări comune cu mai mulți matematicieni străini reputați dintre care amintim: A. Friedman (USA), G. Da Prato (Italia), T. Seidman (USA).
Se bucură de o largă recunoaștere internațională, fiind membru în comitetele de redacție ale unor reviste străine de profil („Differential and Integral Equation”, „Numerical Functiornal Ananlysis and Optimization”). În 1972, a primit premiul ”Simion Stoilow” al Academiei Române. Doctor honoris causa al Universității din Nebraska — SUA (1993), membru de onoare al Academiei de Științe a Republicii Moldova (2001); doctor Honoris Causa al universităților din Pitești (2001), Galați (2001) și Craiova (2003). Din 2008, este membru al Academiei Europene de Știință.
La 9 martie 1991 a devenit membru corespondent al Academiei Române, în aprilie 1993, membru titular, este ales vicepreședinte la 13 iunie 1998, funcţie pe care o deţine până la data de 4 martie 2002, a fost până în 2013 președinte al Filialei Iași a Academiei Române.
