Schimbare de gardă la Prefectura Vaslui. Postul revine Alianţei USR-PLUS
Liderii Coaliției și-au împărțit luni seară funcțiile de prefecți și subprefecți. Conform HotNews.ro Prefectura Vaslui revine USR-PLUS, iar numele vehiculat pentru ocuparea postului este cel al liderului PLUS Vaslui, Marcel Lăudatu.
Potrivit unor surse politice, funcţia ar urma să fie ocupată de Marcel Lăudatu, preşedintele PLUS Vaslui, dar este analizată şi varianta în care postul va reveni lui Alin Silitră de la USR.
Marcel Lăudatu este profesor de chimie, fizică și istorie și predă, încă din 1991, la Școala ”Theodor Rosetti” Solești. Totodată, este fondator al Asociației Galilei .ro, promovând susținerea educației prin voluntariat, iar în politică a intrat odată cu înființarea PLUS
Potrivit sursei citate, prin negocieri liberalilor le revin prefecturile: Sibiu, Alba, Brașov, Prahova, Bistrița, Mureș, Hunedoara, Bihor, Caraș-Severin, Vrancea, Iași, Botoșani, Neamț, Giurgiu, Călărași, Constanța, Teleorman, Dîmbovița, Ilfov, Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți.
USR-PLUS va numi prefecți în București, Timiș, Bacău, Maramureș, Suceava, Argeș, Galați, Brăila, Gorj, Ialomița, Tulcea, Vaslui, Buzău și Harghita.
UDMR a revendicat judeţele Cluj, Arad, Covasna, Satu Mare şi Sălaj.
În urmă cu o săptămână președintele PNL Ludovic Orban anunța că liberalii vor avea 23 de prefecţi şi 47 de subprefecţi, USR-PLUS va avea 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR va avea 5 prefecţi şi 10 subprefecţi.
De asemenea, potrivit algoritmului stabilit, cele două funcţii de subprefect şi cea de secretar al Instituţiei Prefectului vor reveni Partidului Naţional Liberal, urmând ca actualul prefect, Mircea Gologan, să râmână în instituție ca secretar general.
De amintit și faptul că Guvernul a aprobat, în ședința din 27 ianuarie, proiectul de OUG care prevede modificarea statutului prefectului și subprefectului, astfel încât aceștia să nu mai fie înalt funcționari publici, ci să aibă funcție de demnitate publică. Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public doar pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.
Principalele prevederi din actul normativ, privind modificarea Codului administrativ, în ceea ce privește statutul prefectului și subprefectului:
Funcţiile de prefect şi de subprefect sunt funcţii de demnitate publică.
Drepturile de natură salarială sunt stabilite prin reglementările privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- este cetăţean român şi are domiciliul în ţară;
- se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
- are capacitate deplină de exerciţiu;
- nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
- nu se regăseşte în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancționarea corupției;
- are studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;
- a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii. Condiţia prevăzută se consideră îndeplinită în situaţia în care persoana care poate fi numită în funcţia de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, precum şi dacă persoana a ocupat cel puţin un mandat întreg funcţia de senator sau deputat.
