La coadă, pentru agheazmă

Sute de creștini au fost astăzi prezenți în lăcașurile de cult creștine pentru a asista la slujba prilejuită de sărbătoarea Botezului Domnului, una dintre cele mai mari sărbători din calendarul ortodox. Boboteaza, cum este denumită sărbătoarea popular, a marcat sfârșitul ciclului de sărbători dedicate Anului Nou și este închinată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forțele malefice. În această zi preoții au botezat apele făcând agheazma  pe care o vor folosi pe tot parcursul anului pentru botez și pentru sfințirea oamenilor și caselor. “Iau agheazmă în fiecare an. Nu numai pentru mine ci și pentru copii mei care sunt la servici și nu pot să vină la biserică. Beau din ea în fiecare dimineață timp de opt zile ca să alung bolile și răul. Ce rămâne stropesc în casă ca să fugă tot nenorocul. Așa am apucat de la părinții mei, așa i-am învățat și pe copiii mei să facă”, ne spune una din femeile care stăteau la rând.

Efectele Agheasmei mari asupra credincioșilor care se vor stropi și vor gusta din ea le-a arătat chiar preotul în timpul rugăciunii de sfințire: “Si-i dă ei harul izbăvirii și binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toți cei ce se vor stropi și vor gusta dintr-însa să o aibă spre curățirea sufletelor și a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfințirea caselor și spre tot folosul de trebuință”.
De aceea, spun oamenii agheasma mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot așa de proaspată, de curată și de bună la gust, ca și atunci când a fost scoasă din izvor.~n casele credincioșilor, agheasma se păstreaza la loc de cinste, în vase curate, în care se pune de obicei un fir de busuioc. Credincioșii gustă dintr-însa pe nemâncate, în zile de post sau la sărbătorile mari.

Rodan Mihai