Fermierii sunt disperați: Rachetele antigrindină, principalul inamic al culturilor
Fermieri din toată țara solicită Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, să închidă urgent stațiile de lansare a rachetelor antigrindină. Acestea, susțin agricultorii, se fac vinovate de seceta extremă.
Ministerul Agriculturii a anunțat o serie de măsuri pentru fermierii ale căror culture aufost lovite de secetă. Culmea este că toate acestea nu ar fi fost necesare dacă guvernanții nu experimentau pe pielea agricultorilor. Astfel, Sistemul Național Antigrindină, un proiect inițiat în urmă cu aproape un deceniu, se dovedește cel mai bun exemplu al proverbului “unde dai și unde crapă”. Plecat de la o idee lăudabilă și implementat cu eforturi financiare uriașe, programul, deși a dat numeroase rateuri, pare că își îndeplinește menirea. Ceea ce însă nu a luat nimeni în calcul sunt efectele adverse. Astfel, susțin fermierii, rachetele alungă și ploaia, așa că se fac vinovate pentru seceta extremă din zonele pe care le acoperă. Astfel, din momentul în care s-a introdus experimental proiectul pilot de distrugere a grindinei, culturilor le-a mers foarte rău. “Lucrez pământuri în zona județului Prahova de peste 25 de ani, am statistică cu ploile căzute în fiecare perioadă a anului. De când sunt operaționale rachetele antigrindină, nivelul precipitațiilor mai ales în lunile mai, iunie și iulie s-a schimbat. O excepția a fost în anul 2014, unul foarte bun pentru culturi, când, din cauza lipsei fondurilor, nu s-a tras cu rachete antigrindină”, arată Adrian Mocanu, președintele filialei Prahova a Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR).
Vasluiul este în topul județelor afectate
Situația este asemănătoare și în zonele în care stațiile de rachete antigrindină au fost construite în ultimii ani, singura diferență fiind că dovezile pe care le pot aduce fermierii în sprijinul solicitării lor nu sunt strânse pe parcursul aproape al unui deceniu. De exemplu, de mai bine de doi ani, în județul Vaslui sunt funcționale patru unități de combatere a căderilor de grindină, în localitățile Bunești-Averești, Cretești, Solești și Codăești. Încă din momentul în care au început să fie lansate primele rachete, localnicii au observant schimbări, dar nu în bine. Astfel, fermierii din Codăești au protestat acum doi ani în fața punctului antigrindină din comuna lor, observând că mai mulți nori au fost “împrăștiați” cu rachete. Mai mult, aceștia au susținut că nu era cazul să fie construit un asemenea sistem, în zonă caderi de grindină nemaiavând loc de mai bine de zece ani. Revolta localnicilor din Vaslui a continuat, cel mai nou episod al revoltei având loc acum două săptămâni, când localnicii din Bunești-Averești au văzut cum, în plină secetă, au fost lansate rachete către norii care se formaseră și, prin urmare, nu a mai căzut nicio picătura de ploaie. “Nu numai că ne-au lăsat fără ploi și noi nu mai facem culturi, statul mai și cheltuie zeci de milioane de euro pentru întreținerea acestor stații de distrus ploaia”, spune Cosmin Olteanu, un fermier care are în exploatare peste 4.500 de hectare de teren în județul Prahova. Astfel, el atrage atenția că și-a asigurat culturile pentru grindină, dar nicio societate de asigurări nu îl asigură pentru secetă. În plus, daunele provocate anual de grindină, susține fermierul, ar fi infime în comparație cu cele provocate de secetă. Având în vedere toate acestea, fermierii susțin că, dacă guvernanții nu vor închide stațiile, vor intensifica protestele și vor sesiza și autoritățile europene cu privire la modul în care România acționează împotriva intereselor propriilor cetățeni.