Consilierul Stîngaciu Aurel(Banca), declarat incompatibil de către ANI

Agenția Naționala de Integritate a constatat starea de incompatibilitate și existența conflictului de interese de natura administrativă a consilierului local în cadrul Consiliului Local al comunei Bancă, Stîngaciu Aurel. Pe lângă acesta, sunt menționați încă 11 foști și actuali aleși locali din țară.

În calitate de consilier local, a participat la luarea deciziei și aprobării Hotărârii Consiliului Local privind închirierea prin licitație publică a pășunilor comunale aparținând domeniului public și privat al comunei Bancă, pentru pășunatul bovinelor și ovinelor, și a încheiat ulterior Contractul Cadru de închiriere pentru suprafețele de pajiști aflate în domeniul public său privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor.

Astfel, persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 46, alin. (1) din Legea nr. 215/ 2001, art. 70 din Legea 161 /2003 și art.75, lit.a) și 77 din Legea nr. 393/2004.

Persoanele evaluate au fost informate despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază — de a fi asistate sau reprezentate de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. STÎNGACIU AUREL nu au depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare.

Persoanele menționate au încălcat următoarele prevederi legale:

— art. 70 din Legea nr. 161/ 2003, potrivit căruia ‘Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoană ce exercita o demnitate publică sau o funcție publica are un interes personal de natura patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative’;

— art. 71 din Legea nr. 161/ 2003, potrivit căruia ‘Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitate, integritate, transparența deciziei și supremația interesuluipublic’;

— art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/ 2003, potrivit căruia ‘Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul sau ori rudele sale de gradul I’;

— art. 77 din Legea nr. 161/ 2003, potrivit căruia ‘Conflictele de interese pentru președinții și vicepreședinții consiliilor jude ? Ene sau consilierii locali și județeni sunt prezazute în art. 46 din Legea administrației publice locale nr. 215/ 2001, cu modificările și completările ulterioare’;

— art. 87, alin. (1), lit. k) din Legea nr. 161/ 2003, potrivit căruia ‘Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu (…) lit. k) orice alte funcții publice sau activități remunerate, în țara sau străinătate, cu excepția funcției de cadru didactic sau a funcțiilor în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale’;

— art. 88, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/ 2003, potrivit căruia ‘Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv’;

— art. 90, alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/ 2003, potrivit căruia ‘(1) Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar său asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau cu regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective. (2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile respective sunt deținute de către soția sau rudele de gradul I ale alesului local’;

— art. 46 din Legea 215/ 2001, potrivit căruia ‘(1) Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local (2) Hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanța de contencios administrativ. Acțiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată’;

— art. 75, lit. a) și c) din Legea nr. 393/ 2004, potrivit căruia ‘Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze ca o decizie a autorității publice locale din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: a) soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv; (…) c) o societate comercială la care dețin calitatea de asociat unic, funcția de administrator sau de la care obțin venituri’;

— art. 77, alin. (1) din Legea nr. 393/ 2004, potrivit căruia ‘(1) Consilierii județeni și consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. (2) În situațiile prevăzute la alin. 1, consilierii locali și consilierii județeni sunt obligați să anunțe la începutul dezbaterilor interesul personal pe care îl au în problema respectivă. (3) Anunțarea interesului personal și abținerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul—verbal al ședinței’;

— art. 301, alin. (1) din Codul Penal al României, potrivit căruia ‘Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică’.

‘Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat (…) încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective (…)’.

‘Persoană (…) fața de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică (…) pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publica respectiva sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului’.