Buna Vestire – Obiceiuri și tradiții
Buna Vestire sau Blagoveștenia este sărbătorită de Biserica Ortodoxă pe 25 martie . Semnificația acestei sărbători și tradițiile românești în ziua de Buna Vestire.
Buna Vestire 2023, cunoscută în calendarul popular ca Blagoveștenia sau Ziua Cucului, este sărbătorită de românii ortocși în fiecare an, la data de 25 martie. În tradiția populară, ziua de Buna Vestire sau Blagoveștenia are o importanță deosebită de care sunt legate o serie de datini, tradiții și obiceiuri străvechi referitoare și la ziua când te vei căsători, dar și ritualuri menite să ferească de rele casa și familia.
Buna Vestire sau Blagoveștenia, în limbaj popular, reprezintă cea mai veche sărbătoare închinată Maicii Domnului și a fost rânduită în calendarul ortodox pe data de 25 martie, cu nouă luni înainte de Nașterea Domnului, pentru că acum are loc zămislirea dumnezeiescului Prunc în pântecele Fecioarei Maria.
Pe lângă semnificația religioasă, data de 25 martie, atunci când românii sărbătoresc Blagoveștenia sau Ziua Cucului reprezintă zi în jurul căreia au luat naștere o serie de credințe, obiceiuri și practici aflate sub semnul „prezicerii” norocului, a rodului pomilor fructiferi, a timpului probabil si aflării zilei în care te vei căsători”.
Tradiția spune că de Buna Vestire, pe 25 martie, flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita)?”.
Dacă se întâmplă ca după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, fiecare cântec al său echivala cu un an de așteptare.
De Buna Vestire sau Blagoveștenia, cântecul cucului trebuie așteptat de oameni cu bucurie, cu stomacul plin și cu bani în buzunar. Doar așa vei atrage norocul și belșugul asupra casei și familiei.
Potrivit superstițiilor populare, dacă primul cântec al cucului ne va surprinde posomorâți și cu stomacul gol de Blagoveștenie, atunci e semn rău, se spune că „te-a spurcat cucul”, iar peste an lucrurile nu vor merge tocmai bine.
De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru că doar așa te poți mișca ușor prin viață, precum se mișcă peștele în apă.
Un alt obicei, ce se practică an de an în ziua de Buna Vestire, în unele regiuni, este acela de a aprinde focuri în curte, în fața ușilor. Oamenii pun lângă aceste focuri pâine, sare și apă pe care mai apoi le vor da de pomană. În acest fel îngerii se încălzesc, mănâncă și bea apă, iar cei ai casei vor fi păziți de cele rele.
Tradiția spune că în ziua Bunei Vestiri, oamenii nu au voie să se certe și să fie supărați unii pe alții, pentru că vor avea necazuri tot anul.
Potrivit unei vechi superstiții, pe 25 martie, în ziua de Buna Vestire, nu se pun ouă sub cloșcă pentru că puii vor iesi cu două capete și patru picioare. Ouăle scoase de sub găini în ziua de Blagoveștenie nu sunt bune de mâncat și trebuie aruncate.
Potrivit traditii-superstitii.ro, în unele zone ale țării, există obiceiul ca cel care se trezește primul în dimineața de 25 martie, de Buna Vestire, să ia o oală cu jar în care să pună tămâie apoi să înconjoare casa, ca nicio dihanie să nu se apropie de ea. După ce va termina cu casa și acareturile din jur, acesta merge la animale și, mai apoi, la pomii fructiferi. Dacă observă că unii pomi fructiferi nu vor avea rod, atunci îi amenință cu un topor, zicându-le ”dacă nu rodești, te tai!”.
Pingback: Buna Vestire – Obiceiuri și tradiții – Vaslui Expres