Vremea „babelor”
Astăzi este ziua cea mai potrivită pentru a va alege „Baba”. Adică una din primele nouă zile ale lunii martie. Tradiţia spune că, aşa cum va fi ziua pe care v-aţi ales-o, aşa o să va meargă tot anul. De unde vine însă acest vechi obicei al românilor, păstrat în Moldova chiar şi de cei mai tineri?
Etnografii spun că mitul „babelor” este de fapt unul din cele mai importante mituri româneşti, cel al Babei Dochia, aflat în strânsă legătură cu data de întâi martie şi mărţişorul. Legendele despre Baba Dochia sunt numeroase. Una dintre ele o arată că o babă care avea o noră, o năpăstuia ori de câte ori i se ivea ocazia. Odată, la 1 martie, o trimite după fragi, sau să spele lână, dar nu oricum, ci din albă să o facă neagră. Pe noră o ajută Dumnezeu, Hristos, Sfântul Petru sau un înger. Succesul norei o face pe babă să fie convinsă că a venit primăvară. Ea îşi pune 12 sau nouă cojoace de blană (numărul diferă de la o regiune la alta) şi urcă cu oile la munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, plouă şi i se udă cojoacele. În ambele cazuri se dezabracă rând pe rând de cojoace. Când rămâne în cămaşă, vine gerul şi o îngheaţă. Sloiul se preface apoi în stâncă.
Variantele legendei sunt extrem de amuzante. De pildă, baba îl ia la munte şi pe Dragobete, pe băiatul ei, care îngheaţă primul, inclusiv nasul care curge, dar bătrâna se supără crezând că băiatul cânta din fluier. Alteori omenii o avertizează că în martie timpul este schimbător, dar ea răspunde cu vulgaritate şi merge mai departe. Mărţişor ( denumirea populară a lunii martie), auzind cuvintele urâte aruncate de bătrână la adresa lui, împrumută de la Făurar (luna februarie) două zile geroase ca să o pedepsească. Uneori nora lipseşte din poveste, baba urcă pe munte doar aşa, de nălucă, şi îşi ia şi furca, fusul şi caierul de lână. Amănunt important, deoarece în „zilele babelor”, femeile de la ţară nu torc nici astăzi.
Zilele Babelor diferă că număr de la o zona la alta. De exemplu, în Muntenia sunt 12 babe, iar în Maramureş, se obişnuieşte „bătutul uşilor”, pentru a goni iarna din casă. Aici Baba Dochia se mai numeşte şi Odochia, tot aici se obişnuieşte „botezul” babei pe care ţi-ai ales-o. Mai exact se rebotează copii bolnavi cu alte nume, pentru că răul să nu-i mai găsească.
În unele zone ale Moldovei se alege ziua după data de naştere. Atunci când aceasta este un număr mai mare de nouă se împarte şi se alege unul din rezultate, sau se adună cele două cifre componente. În Ardeal babele se numesc şi Vântoase, iar în Muntenia este obiceiul ca de Babe să fie aleasă câte o bătrână din sat. Dacă ziua aleasă este frumoasă înseamnă că bătrâna respectivă este bună la suflet. Dacă este frig, bate vântul, plouă sau ninge, înseamnă că baba e rea la inimă şi este considerată responsabilă pentru vremea urâtă.
