Nu mi-am crescut copilul pentru o ţară de hoţi!
Astăzi îmi este ruşine! Îmi este ruşine faţă de copilul meu, pe care l-am învăţat, ani la rând, că în viaţă trebuie să fii corect, cinstit cu tine şi cu cei din jur, căruia i-am spus că îşi poate clădi un viitor în România.
Sentimentul a apărut aseară, uitându-mă la un ministru agramat şi incoerent, conştient că face o hoţie, dar cu un tupeu nesimţit greu de descris. Genul pe care îl prinzi cu mâna în buzunarul tău, dar are obrăznicia să te numească pe tine hoţ. Individul ne anunţa că Guvernul a legiferat hoţia şi, oficial, am devenit o ţară în care furtul este permis. E drept, cu măsură… În textul ordonanței de urgență se prevede, referitor la abuzul în serviciu, că răspunderea penală intervine doar în cazul unei pagube materiale de peste 200.000 de lei. “Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu știință, îndeplinește un act prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului sau nu îndeplinește un act prevăzut de dispozițiile exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului și prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute și garantate de legile în vigoare, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, se arată în documentul citat.
Dimineaţă m-am trezit într-o Românie dezbinată. O doamnă, parlamentar PSD, încearca să ne convingă, pe o reţea de socializare, că valul de proteste se datorează unor “interese”, că nu trebuie să ne lăsăm manipulaţi, şi că trebuie să cugetăm intens la “interesul public”. Şi oricâte conexiuni am încercat să fac între “interesul public” de care vorbeste doamna în cauză şi “interesul public” la care mă gândesc eu şi alte milioane de români din ţara asta, nu am reuşit să identific un punct comun. Pentru că i-am văzut revoltaţi pe cei care muncesc pentru un salariu de mizerie, pe cei care fac sacrificii să îşi ţină ratele în frâu şi copiii la şcoală, pe cei care traiesc după un sistem de valori creştine moştenite. Vă aduceţi aminte de ele, dragi politicieni?!
Oricât am filozofa pe marginea unor termeni, furtul va rămâne tot furt, ipocrizia şi bătaia de joc vor rămâne tot minciună şi sfidare. La adresa noastră, a celor mulţi, a celor care şi-au învăţat copiii să fie corecţi şi buni.
Astăzi am realizat că România nu mai este a noastră, că mi-am crescut copilul cu nişte valori care nu îl vor ajuta să supravieţuiască în această ţară. Peste un an, când va termina cei şase ani de facultate, voi fi primul om care îi va spune să plece. Pentru că, “onorabili” parlamentari, aţi reuşit să furaţi până şi viitorul copiilor noştri. Pentru asta, nu vă mulţumim! (Mihaela Zărnescu)
Aveti mare dreptate !
In 1989, ne-am bucurat ca am scapat de un asa zis dictator.
Totusi, acel dictator, a facut ceva pentru tara asta. Nu vreau sa spun ca a facut numai lucruri bune.
Probabil, asa a fost consiliat.
Clasa politica de astazi. este cu adevarat o rusine.
Vor trece ani, foarte multi ani, ca in tara asta sa se vada schimbari benefice pentru interesul national.
Normal ca politicieni ajung in Parlament, numai cu votul romanilor si ei cetateni ai acestei tari.
Manipularea in toate planurile este in continua crestere.
Generatia de maine, va proceda conform obiceiurilor celor de dinaintea lor.
Trist …..
Eu ma simt mai norocos. Pe strada mea sunt jandarmi care impreuna cu politia locala fura cu mandrie linistea publica. Nu mai am alte asteptari