Printează acest articol Printează acest articol

Mii de vasluieni sărbatoresc Anul Nou pe vechi

Majoritatea creștinilor orodocși de rit vechi din județul Vaslui sunt concentrați în localități precum Dragomirești, Vladia, Berezeni, Doagele, Tulești si Slobozia (comuna Gârceni).

Pentru cei care respectã calendarul gregorian, introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582, adoptat în România de cãtre autorităti în 1919, iar de BOR în 1924, odată cu Boboteaza se încheie sărbãtorile de iarnã. Pentru cei care au rãmas însă a calendarul pe stilul vechi – calendarul iulian, în 7 ianuarie e prăznuit însă Crăciunul, iar trecerea în anul nou se face pe 13 ianuarie.

În judeţul Vaslui, mii de oameni tin sărbătorile pe rit vechi. Corneliu Bichinet, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, sărbătoreşte Anul Nou alături de comunitatea din Vladia, satul său natal. „Deşi părinţii mei ţin în mod firesc pe nou şi serbează pe 31 decembrie şi 1 ianuarie, jumătate din satul meu natal ţine sărbătoarea trecerii dintre ani pe vechi. Tinerii organizează cete de urători, capre, urşi, alaiuri foarte frumoase care sunt însoţite de fanfare din satele din comună„, a declarat Corneliu Bichineț.

La origine, calendarele au fost de mai multe feluri, după mediile geografice, etnice si culturale în care s-au format. Unele dintre ele s-au păstrat până astăzi, iar altele au dispărut în timp. „Toate comunitătile umane, indiferent de gradul lor de dezvoltare, au instituit repere pentru marcarea timpului, mai precis a anilor. Punctele de reper au fost în primul rând astrele, respectiv Steaua Polară, Luna si Soarele. În cazul marilor civilizatii antice s-au instituit date precise pentru a marca succesiunea lunilor în cadrul anilor. Astfel a fost stabilit calendarul ebraic care începea de la începutul lumii, cel asiro-babilonian pe baza calendarului sumerian în care se pornea tot de la începutul lumii. Dacă evreii au consemnat în Biblie acest început, sumerienii si asiro-babilonienii plecau de la „Emuna Elis” (Cândva Sus), poem care stabilea un început mitologic al lumii. Grecii numărau anii de la Olimpiadă, iar romanii de la întemeierea Romei. Până în 146 î. Hr, anul nou roman începea de la 1 martie, apoi a fost mutat la 1 ianuarie. Cel care a reformat calendarul în întreaga lui structură a fost Caius Iulius Caesar, care a introdus două luni în plus: iulie si august. Dacă suntem atenti observăm că numele unor luni – octombrie, noiembrie, decembrie – pleacă de la octo (opt), novem (nouă), decem (zece)„, a declarat profesorul Dan Ravaru.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.