Printează acest articol Printează acest articol

Iată-l pe cel mai în vârstă jandarm al județului!

Astăzi, cel mai bătrân jandarm din județul Vaslui a fost cinstit de conducerea Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) și Instituția Prefectului-județul Vaslui, în cadrul Zilei Veteranilor Unității. Este vorba despre lt.col. (r ) Ghiorghe Rotaru, din Dragomirești.

La cei 96 de ani, încă se ţine drept şi mândru aşa cum a fost o viaţă. Plin de emoţie, Ghiorghe Rotaru nu s-a lăsat timorat și a dat frâu liber vorbei, devenind apoi o adevărată poveste de viaţă.

”Faptele şi munca, împletite cu credinţă, curaj şi încredere, reprezintă istoria celui mai bătrân jandarm din județ, care și-a pus viața în slujba binelui. Cunoscând astfel de caractere puternice, şlefuite cu dalta sacrificiului şi a războiului, înveţi să-ţi apreciezi şi să-ţi iubeşti mai mult rădăcinile, semenii şi să fii recunoscător că pe umerii lor s-a clădit prezentul. Îi mulțumim pentru dragostea față de țară și pentru modelul uman și militar pe care îl reprezintă pentru tânăra generație”, a spus prefectul Eduard-Andrei POPICA, prezent la moment alături de subprefectul Mircea GOLOGAN.

Locotenent colonelul în retragere s-a născut la 8 iulie 1922, în comuna Dragomireşti, judeţul Vaslui, fiind singurul băiat dintre cei 4 copii ai familiei. Face parte dintr-o familie cu tradiţie în arma jandarmi. Bunicul, tatăl acestuia, ca şi fiul lui, au fost jandarmi. Unul din marele regrete ale sale este că băiatul său a renunţat la Jandarmerie, plecând în străinătate, fără a continua tradiţia familiei.

Ghiorghe Rotaru  a terminat zece clase din care trei la seral. A susţinut examen la Bucureşti unde a intrat, ca voluntar, la Şcoala Militară, arma jandarmi. A făcut parte dintre cei 5.000 de candidaţi pentru şcolile miltare, dar şi dintre cei 1.000 admişi.

Primul an de Şcoală Militară l-a făcut la Timişoara. A urmat cursurile Centrului Tehnico-Ştiinţific Cluj. Aici, timp de şase luni a urmat cursuri de criminalistică, dar şi cursuri de pregătire conductori câini serviciu (urmărire şi însoţire).

Ăentru a putea fi avansaţi, trebuiau să promoveze examenul final. Cei care nu promovau examenul, erau fie mutaţi la alte centre de pregătire, fie repetau cursul de pregătire. Al doilea an al Şcolii Militare îl urmează la Drăgăşani. După absolvire este numit ca ajutor de şef de post la Legiunea de Jandarmi Slatina/Compania 21 Jandarmi. În anul 1943, a fost detaşat la Postul de Jandarmi Păroşi-Slatina pentru 6 luni.

La data de 20 februarie 1944 este încadrat la Legiunea de Jandarmi Tecuci, iar la data de 25 octombrie 1944 este mutat la Centrul 4 Jandarmi-Legiunea Jandarmi Olt.

”Experienţa de război a început o dată cu plecarea lui, noaptea, spre Turnu Măgurele. De aici au fost îmbarcaţi pe bacuri cu destinaţia Galaţi. În timpul deplasării, au fost atacaţi de avioanele nemţeşti. Atunci a simţit pentru prima oara cât de aproape e moartea. A văzut cum camarazi de-ai lui se sting, a văzut suferinţa, neputiinţa şi disperarea acestora. După ce au reuşit să ajungă la Galaţi, au plecat, pe jos, spre Iaşi. Spre front, îşi aduce aminte că a plecat de la Podul Iloaiei-Iaşi, a trecut în Basarabia. Scopul jandarmilor era acela de a asigura ordinea şi liniştea publică, paza şi apărarea avutului obştesc şi a cetăţenilor.

Pe timpul deplasărilor armatei române, jandarmii au executat patrule pedestre, care  asigurau şi coordonau circulaţia trupelor româneşti în bune condiţii. Datorită lipsei de cadre, la comanda plutoanelor de jandarmi erau numiţi învăţători sau avocaţi rezervişti, pregătiţi în arma jandarmi. Legiunea de jandarmi din care făcea parte, a fost responsabilă cu siguranţa Diviziei 21 Infanterie, lângă Prut.

La un moment dat, pe chipul lui apare un zâmbet şugubăţ. Îşi aduce aminte cu drag că a avut şi colege jandarmeriţe la circulaţie, cu care de altfel a executat şi misiuni. Ne povesteşte cum erau urmăriţi ca nu cumva să facă glume care să lezeze onoarea fetelor. Condiţiile dure, războiul în sine, a făcut ca unii dintre cei aflaţi pe front să încerce să dezerteze. La fel de dure erau însă şi pedepsele pentru cei care erau prinşi, indiferent de gradele militare”, a spus lt.col.Gabriel Răduță, reprezentantul IJJ Vaslui.

În anul 1944, a participat la Campania din Ungaria şi Cehoslovacia. În Cehoslovacia a stat o lună de zile, o perioadă foarte grea, unde a desfăşurat activităţi de pregătire, în special instrucţie de front. A apreciat oamenii gospodari din această ţară, drumurile bune şi curăţenia.

În Ungaria, împreună cu încă cinci camarazi, au fost prinşi de unguri, dezarmaţi, dezbracaţi şi legaţi, urmând să fie executaţi. Au fost salvaţi în ultima clipă de soldaţii ruşi care le-au oferit îmbracăminte, arme şi au fost trimişi înapoi la unităţile lor.

După război, au fost trimişi în concediu nelimitat, fiind înlocuiţi de ofiţeri şi subofiţeri de Infanterie. Au fost rechemaţi în rândurile miliţiei, la pază şi ordine, la Bacău, unde a fost şi comandant de grupă, apoi şi-a desfăşurat activitatea în cadrul unui post de jandarmi.

Dupa ce a trecut în rezervă, a ocupat funcţii ca secretar şi contabil. În anul 1998, i-a fost conferită Medalia Crucea Comemorativă a celui de-al doilea razboi mondial, 1941-1945, pentru serviciile militare aduse statului român, în timpul celui de-al doilea război mondial.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.