Delgaz Grid: 137 de persoane au decedat, în primele 9 luni ale anului, în incendii izbucnite în locuinţe

Un număr de 137 de persoane au decedat, în primele 9 luni ale anului, în incendii izbucnite în locuinţe, majoritatea acestora fiind provocate de coşurile de fum necurăţate, instalaţiile electrice defecte/improvizate, respectiv mijloacele de încălzire defecte, intoxicaţia cu monoxid de carbon fiind cel mai des menţionată între cauzele care duc la aceste tragedii, a anunţat, luni, compania de distribuţie a Grupului E.ON, Delgaz Grid, care operează în 20 de judeţe ale ţării.

Potrivit companiei, în judeţele deservite din partea de Nord şi de Vest a României, 18 persoane s-au intoxicat cu monoxid de carbon, dintre care 9 au murit asfixiate, în perioada ianuarie-septembrie.

„La nivel naţional, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (I.G.S.U.), în primele 9 luni ale anului, au fost înregistrate 422 de victime ale incendiilor la locuinţe, dintre care 137 persoane au decedat. Majoritatea incidentelor au fost generate de coşuri de fum defecte sau necurăţate, de instalaţii electrice defecte/improvizate şi de mijloace de încălzire defecte (…) Suntem bombardaţi aproape zilnic cu ştiri care descriu drame provocate de oameni care ajung victime în propria locuinţă, împreună cu familiile lor, de cele mai multe ori din neglijenţă. Intoxicaţia cu monoxid de carbon este cel mai des menţionată între cauzele care duc la aceste tragedii, mai ales în sezonul rece, ceea ce înseamnă că simpla verificare a coşurilor de fum pentru asigurarea bunei lor funcţionări a fost ignorată sau amânată pentru prea târziu. Alte numeroase cazuri tragice, chiar fatale, au ca origine centralele termice defecte sau folosirea aragazului drept sursă de încălzire. Numai în zona deservită de compania Delgaz Grid (care acoperă 20 de judeţe din jumătatea de nord a ţării) un număr de 18 persoane au căzut victime intoxicaţiei cu monoxid de carbon, iar 9 dintre acestea au murit asfixiate în perioada ianuarie/septembrie 2019”, a arătat Delgaz Grid, într-un comunicat de presă. Potrivit companiei, cea mai mare parte a victimelor sunt persoane adulte de peste 50 de ani şi provin din mediul urban.

În judeţele Alba, Maramureş, Vaslui, Hunedoara, Mureş, Sibiu şi Cluj, în 7 din 10 cazuri petrecute în această perioadă, intoxicaţiile cu monoxid de carbon au fost generate de gazele arse (rezultate de la mijloacele de încălzire) care nu au fost evacuate sau au fost evacuate insuficient, din cauza defectelor la coşurile de fum. Alte două cazuri au avut la origine centralele termice defecte, iar în alt caz, folosirea aragazului pentru încălzirea locuinţei.

Deşi incidenţa cazurilor de intoxicaţii cu monoxid de carbon înregistrate în aria de activitate a companiei a scăzut cu aproape 38% în primele nouă luni din 2019, iar numărul victimelor cu 43%, se înregistrează o creştere a deceselor cu 28% faţă de perioada similară a anului trecut.

La nivel naţional, potrivit datelor IGSU, în primele nouă luni ale anului în curs incendiile la locuinţe au înregistrat o creştere cu aproape 18% faţă de perioada similară a anului trecut.

„Prevenţia şi responsabilitatea sunt lecţii pe care nu ar trebui să le deprindem în urma unor tragedii, ci să fie reflexe ale unui comportament responsabil cu tot ceea ce înseamnă surse şi instalaţii care utilizează electricitatea şi gazele naturale”, conform lui Ferenc Csulak, directorul general al Delgaz Grid.

Monoxidul de carbon acumulat în încăperi este foarte periculos şi acţionează fără să ne dăm seama, întrucât este indodor şi incolor, ceea ce îl face greu de depistat, au subliniat specialiştii Delgaz Grid în comunicatul citat.

„Simptomele intoxicaţiei depind de durata expunerii şi de concentraţia monoxidului de carbon şi se manifestă prin greaţă, ameţeli şi dureri de cap şi de aceea primele măsuri ce trebuie luate sunt scoaterea victimelor la aer curat şi contactarea serviciului medical de urgenţă. Însă nu toate victimele au şansa de a rămâne în viaţă, mai ales dacă evenimentul se produce în timpul nopţii. Este bine nu doar să cunoaştem ce avem de făcut, o dată cu punerea în funcţiune a mijloacelor de încălzire, ci să le şi respectăm, fiindcă numai în acest fel ne putem pune la adăpost de situaţii critice”, se mai arată în comunicat.

Hornurile sau coşurile de fum obturate ori defecte continuă să fie cauza principală a acestor tragedii, însă respectarea unor reguli simple poate salva vieţi, conform sursei citate.

„De aceea este important să verificăm sistemele de evacuare a gazelor arse, în fiecare an, la începutul sezonului rece. Sunt lucruri simple pe care le avem de făcut în casele noastre, lucruri care ne aduc liniştea şi siguranţa de care avem nevoie fiecare dintre noi. În blocuri de locuinţe trebuie să ne asigurăm că apartamentele au orificiile de evacuare a gazelor arse spre exterior şi să verificăm dacă canalul de evacuare a gazelor arse nu este obturat, iar în cazul în care observăm probleme, să le remediem cu specialişti autorizaţi. La case trebuie să verificăm coşurile de fum şi hornurile care trebuie curăţate de cel cel puţin două ori pe an, recomandat o dată înainte de începerea sezonului rece, numai cu persoane autorizate. Totodată, trebuie să verificăm şi îmbinările între sursele de încălzire şi coşurile de evacuare, deseori fiind necesară refacerea acestor îmbinări dacă sunt afumate. Nu mai puţin importante sunt garniturile de etanşare de la focare, care trebuie schimbate periodic, deoarece trebuie să reziste la temperaturi ridicate”, a precizat sursa citată.

De asemenea, nu trebuie să uităm de aragazuri care trebuie supravegheate în timp ce preparăm hrana, existând riscul ca acestea să se stingă, provocând în acest fel acumulări de gaze şi că aragazurile nu trebuie utilizate pentru încălzirea locuinţei.

„Să nu lăsăm copiii nesupravegheaţi în încăperi în care sunt mijloace de încălzire în funcţiune. Recomandarea este să avem în locuinţe montate detectoare de monoxid de carbon, precum şi detectoare de incendiu care emit semnale sonore şi ne avertizează cu privire la eventuale riscuri sau care chiar elimină pericolul (ex: detectoarele de gaze naturale cu electrovalvă)”, mai arată Delgaz Grid.

Potrivit sursei citate, în cadrul parteneriatului ” Împreună pentru siguranţă”, încheiat în 2012 între I.G.S.U., E.ON România şi Delgaz Grid, au fost derulate mai multe campanii comune de informare şi conştientizare a cetăţenilor privind riscurile la care se expun în cazul utilizării necorespunzătoare a energiei.