Astăzi, zi de maximă încărcătură astrologică

Solstiţiul de vară din 2016, are loc astăzi, 21 iunie, şi coincide, pentru prima dată în ultimii 50 de ani, cu fenomenul de Lună plină. Considerate ca fenomene de maximă încărcătură astrologică, cele două fenomene sunt urmărite cu atenţie de persoanele superstiţioase. Se crede că noaptea este prielnică şi pentru practicarea unor ritualuri magice.

Pe măsură ce Soarele va trece dincolo de linia orizontului în această seară, privirile pasionaţilor de astronomie se vor îndrepta spre cer, pentru a admira un fenomen astronomic foarte rar.

Pentru prima dată după 1967, cea mai lungă zi a anului – cunoscută sub numele de solstiţiu de vară – va coincide cu Luna plină, care, din acest motiv, a fost denumită ”Lună-Căpşună”.

În pofida acestei denumiri, Luna nu va fi colorată în roşu sau în roz în noaptea de 20 spre 21 iunie. Numele de ”Lună-Căpşună” a fost dat de triburile din America de Nord pentru a defini Luna plină din iunie, care semnala, potrivit credinţelor lor, începutul sezonului de culegere a căpşunelor.

În acest an, Luna plină din iunie va marca o coincideţă rară, deoarece fenomenul se va produce în acelaşi timp cu solstiţiul de vară.

În România, potrivit site-ului Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”, solstiţiul de vară 2016 se va produce pe 21 iunie la ora 01.34.

Ziua cea mai lungă a anului 2016 va avea în România o durată de 15 ore şi 32 de minute, iar cea mai scurtă noapte din acest an va avea o durată de 8 ore şi 28 de minute.

 

Superstiţii legate de solstiţiul de vară

Denumirea de solstiţiu provine din limba latină şi înseamnă „soarele oprit“, iar evenimentul care ar loc în fiecare an a provocat numeroase mituri şi superstiţii, de-a lungul timpului. Potrivit vorbelor din popor, solstiţiul de vară este momentul indicat pentru a face magii puternice. Energia pe care o degajă este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului. De asemenea, solstiţiul de vară era şi un prilej bun pentru a face baie în lacuri sau râuri, datorită efectului curativ pe care îl avea, putând fi considerat şi un ritual de renaştere. În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apă cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii. În China antică, ceremonialul solstiţiului de vară consta într-o sărbătoare dedicată pământului, forţei feminine şi principiului Yin. În vechea Galie, sărbătorirea solstiţiului de vară era denumită „Sărbătoarea lui Epona“, după numele unei zeiţe a cailor, care personifica frtilitatea, independenţa şi agricultura. În Suedia, un arbore era înălţat şi decorat în fiecare aşezare. Sătenii obişnuiau să danseze în jurul lui, iar femeile se îmbăiau într-un râu. Scopul ritualului era să aducă ploaia peste câmpuri. Triburile slave, germanice şi celtice sărbătoreau solstiţiul de vară cu focuri de tabără. Se credea că lanurile de cereale vor creşte la fel de mult cât reuşesc să sară peste foc cuplurile de îndrăgostiţi. Puterile magice atribuite focului le permiteau fetelor să îşi ghicească viitorii soţi.

Conform tradiţiei româneşti, solstițiul de vară se serbează prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Oamenii se rotesc în jurul rugurilor aprinse, apoi aruncă nişte brâuri de pelin în foc, pentru ca, alături de acestea, să ardă toate posibilele necazuri care se puteau abate asupra lor. Se mai spune că cine va trece prin foc sau vă sări peste el în această noapte va fi apărat de boli, de duhuri rele şi va fi fericit.

Solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.