31 mai- Ziua Mondială Fără Tutun (ZMFT)

Ziua  Mondială Fără Tutun (ZMFT), se celebrează anual pe 31 mai sub auspiciile OMS pentru a conştientiza publicul şi decidenţii politicilor de sănătate în privinţa poverii sociale enorme (boli/dizabilități/decese premature) atrasă  de consumul de tutun și a stimula modificări comportamentale și contramăsuri legislative specifice.

În 2018 atenția se îndreaptă către ucigașul nr. 1 al omenirii – bolile cardiovasculare (BCV), pentru care fumatul reprezintă un risc redutabil.

În județul Vaslui, la sfârșitul anului 2017 erau în evidența medicilor de familie 65.969 persoane cu BCV , în primul trimestru al acestui an fiind în evidență 66.150 persoane cu BCV.

Tema ZMFT din acest an, Tutunul si bolile cardiovasculare,  se focalizează pe bolile asociate fumatului și are drept scop sporirea conștientizării riscului indus de fumat pentru bolile cardiace, accidentul vascular cerebral și alte boli ale aparatului ciculator – reprezentând în ansamblu principala cauză de deces în lume.

Previziunile sunt îngrijorătoare: 1 miliard de oameni riscă să-și piardă viața în acest secol  dacă nu se întreprind măsuri mai ferme împotriva consumului de tutun. Deși o serie de strategii eficiente pentru controlul/prevenirea fumatului sunt deja definite, dificultatea rămâne aceea de a convinge decidenții sociali – de a le adopta și publicul – de a le pune în practică pe cele ce îl privesc.

Evidențele sugerează că în ultima decadă fumatul în lume a scăzut moderat pe seama țărilor cu venituri mari. Cel mai mult fumează bărbații din țările cu venituri mijlocii și femeile din țările cu venituri mari. Date recente pentru Regiunea Euro-OMS indică fumat mai frecvent la bărbații din zonele Sud & Est decât în zonele Nord & Vest și la femeile din Vest & Sud (exceptând socio-culturile islamice) față de Est; în context, UE stătea mai bine la bărbați și mai rău la femei.

În lume, BCV continuă să reprezinte cauza de deces numărul 1, cu mortalitatea specifică  mai mare în țările cu venituri mici și mijlocii. În Euro-OMS BCV au generat aproape 1/2 din totalul deceselor, în timp ce în UE ceva mai mult de 1/3. Deși numărul cazurilor noi BCV înregistrează o anumită scădere în ultima decadă, BCV erau încă responsabile de procentaje importante din anii de viață pierduți prin dizabilitate și decese premature (DALYs pierduți) în Europa 2015.

Între 1 și 3 din 10 decese prin BCV sunt atribuibile fumatului. Dacă fumează, femeile sunt supuse unui risc de deces BCV mai mare decât bărbații.

Până în 2017 strategiile pachetului de măsuri anti-fumat MPOWER (între care M trimite la monitorizarea consumului de tutun), promovat de Organizația Mondială a Sănătății, au reușit să contracareze diferite aspecte ale epidemiei tabagice mondiale pentru circa 4 din 10 persoane, contribuțiile cele mai însemnate venind de la aplicarea pe ambalaje a avertismentelor de sănătate și campaniile mass-media anti-fumat.

Deși românii fumează la cote apropiate mediei UE, ponderea deceselor tutun-dependente era în 2016 superioară țărilor cu Index de Dezvoltare Umana (HDI) înalt, cu toate că acest tip de deces a scăzut față de 2010 cu circa 17%. Ordinea mortalităților specifice tutun-dependente era: cancerele (pulmonar și alte tipuri), accidentul vascular cerebral, boala ischemică cardiacă (prefațând infarctul), alte boli vasculare, bolile respiratorii.

În 2012, tributul BCV plătit fumatului de români se ridica la 13% dintre diagnostice și la  circa 12% dintre decese.  Date din 2015 arătau pentru România prevalențe BCV superioare mediilor UE la ambele genuri; după procentajul deceselor BCV atribuibile, fumatul ocupa locul 2 între 3 factori comportamentali de risc (după alimentație) – ca și în UE.

Poziționările variate ale Romaniei față de cele mai bune practici MPOWER comportă în 2016 următoarea ordine de merit: P – Protecția față de fumul asociat cu consumul de tutun; O – Oferirea de ajutor pentru renunțare; E – Interdicțiile privind publicitatea;  R – Creșterea taxării tutunului și W- Avertismentele pe ambalaje. Locul onorant atribuit criteriului P este datorat Legii 15/2016 ce a interzis complet fumatul în toate spaţiile publice închise, tentativele de până acum de a o submina eșuând până în prezent. Scăderea, fie și modică, a morbi-mortalității BCV în 2016 față de 2015 poate reflecta efectele Legii 15/20016 coroborate cu efortul promotorilor sănătății pentru cunoașterea/aplicarea întocmai a acesteia.

 

Și Agenţia Naţională Antidrog (ANA) se alătură Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru marcarea Zilei Mondiale fără Tutun (31 mai), prin organizarea, la nivel naţional, de activităţi de informare, sensibilizare şi conştientizare în mediul şcolar sau în comunitate, activităţi de petrecere a timpului liber şi de formare de abilităţi de viaţă sănătoasă.

Anul acesta, Ziua Mondială Fără Tutun, având ca temă ”Tutunul și bolile cardiovasculare”, este dedicată asocierii între consumul tutunului și bolile cardiovasculare, campania propunându-și conștientizarea asupra:

• legăturii între consumul tutunului și bolile cardiovasculare, incluzând infarctul, care în acest moment reprezintă cauza principală a mortalității;
• activităților fezabile și măsurilor pe care instituțiile guvernamentale și populația le pot demara pentru a reduce riscul asocierii între consumul de tutun și riscurile asupra sănătății inimii.

Ziua Mondială fără Tutun 2018 coincide cu o serie de inițiative globale și oportunități care vizează epidemia tutunului, astfel că în acest an, campania va evidenția impactul pe care îl are consumul de tutun asupra sănătății cardiovasculare a oamenilor din toată lumea. Consumul de tutun este un factor de risc important pentru dezvoltarea bolilor de inimă coronariene, a infarctului și a bolilor vasculare periferice.

Obiectivele campaniei de marcare a Zilei Mondiale Fără Tutun 2018 îşi propun să sublinieze legătura dintre consumul de tutun și bolile cardiovasculare, să crească gradul de conștientizare globală privind  riscurile bolilor cardiovasculare ale consumatorilor activi și pasivi şi să creeze oportunități de promovare a sănătății inimii, prin protejarea oamenilor de produsele din tutun.

În calitate de coordonator naţional al politicilor publice în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, ANA susţine, prin demersurile sale, organismele internaţionale cu rol similar, motiv pentru care, şi în acest an, se vor implementa, la nivel naţional, prin cele 47 de Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, activităţi de sensibilizare şi informare cu privire la efectele nocive asociate fumatului.

La nivelul judeţului Vaslui, campania a debutat cu o activitate derulată de Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Vaslui la Penitenciarul Vaslui, 16 persoane private de libertate fiind informate cu privire la consecinţele fumatului şi legătura dintre consumul de tutun și bolile cardiovasculare. Seria activităţilor vor continua la Şcoala Gimnazială „Constantin Parfene” Vaslui şi Liceul „Mihail Kogălniceanu” Vaslui, unde specialiştii CPECA Vaslui vor desfăşura activităţi de informare, educare şi conştientizare a  consecinţelor consumului de tutun şi impactul acestora asupra sănătăţii populaţiei. De asemenea, cadrele didactice vor desfăşura, cu sprijinul CPECA Vaslui, activităţi informative în unităţile şcolare din judeţ, iar voluntarii antidrog vor organiza o expoziţie de desene pe panourile publicitare din oraşul Vaslui.

***

 

Consumul de tutun și bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare sunt pe primul loc ca și cauză a mortalității în lume, iar fumatul activ și pasiv contribuie cu 12% la mortalitatea cauzată de acestea. Consumul de tutun este pe locul 2 ca și cauză directă a bolilor cardiovasculare, după presiunea foarte ridicată a sângelui.

Epidemia globală a tutunului este responsabilă pentru moartea a 7 milioane de persoane anual, din care 900.000 sunt fumători pasivi.

Măsurile propuse de Organizația Mondială a Sănătății sunt aliniate convenției cadru privind controlul tutunului și includ:

• Monitorizarea consumului de tutun și a politicilor de prevenire;
• Protejarea populației de expunerea la fum, prin interzicerea totală a fumatului în spații publice închise, mijloace de transport în comun și la locurile de muncă;
• Oferirea de ajutor pentru renunțarea la fumat;
• Avertismentele privind riscurile fumatului pe pachetele de țigări, prin editarea cu design standard, incluzând elemente grafice cu privire la riscurile asupra sănătății și implementarea de campanii eficiente mass-media cu privire la riscurile fumatului activ și pasiv;
• Aplicarea de interdicții asupra oricăror forme de promovare a produselor din tutun;
• Creșterea taxelor asupra produselor din tutun pentru a le face mai greu accesibile.