250 ani de la nașterea mitropolitului Veniamin Costache, marcați la Vaslui și Roșiești prin activități ample

La sfârșitul acestei săptămâni, mai exact vineri și sâmbătă ( 29-30 iunie), în comuna Roșiești, dar și la Vaslui vor  avea loc o serie de manifestări menite să marcheze 250 de ani de la nașterea lui Veniamin Costache, mitropolit al Moldovei, cărturar și traducător, organizator de școală românească, supranumit ”Luminatorul Moldovei”.  Acțiunile, de amploare, vor reuni personalități de prestigiu ale culturii românești, printre care academicienii Răzvan Theodorescu și Valeriu Matei, prof. univ. dr. Cătălin Turliuc – cercetător principal la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași , Victor Opaschi- secretar de  stat pentru Culte. Organizatorii acestui eveniment  sunt Primăria Roșiești, în colaborare cu Biblioteca Județeană ”Nicolae Milescu Spătarul” și Consiliul Județean Vaslui.

Seria acțiunilor dedicate lui  Veniamin Costache se va deschide vineri, 29 iunie,  cu Simpozionul național “Cultura Românească – factor de unitate națională”, care va avea loc la ora 14.00, la Sala ”Ștefan cel Mare” a Consiliului Județean Vaslui.  Sâmbătă, activitățile vor continua la Roșiești. Invitații sunt așteptați la Biserica ”Pogorârea Sfântului Duh” din localitate, unde va avea loc un parastas și dezvelirea unei plăci commemorative la bustul lui Veniamin Costachi. Urmează dezvelirea unei troițe ridicate în centrul satului Roșiești, după care activitățile vor continua la Căminul Cultural din localitate cu vernisajul unei expoziții de filatelie și medalistică și cu un moment artistic susținut de Corala ”Fantasia”.  Manifestările dedicate marelui cărturar născut pe meleaguri vasluiene se vor încheia cu simpozionul ”Veniamin Costachi-250 de ani de la naștere”.

În cadrul unei conferințe de presă, primarul comunei Roșiești, Florin Anea, inițiatorul acestui eveniment, a mărturisit că  ideea omagierii lui Veniamin Costache s-a născut în urmă cu un an, când directorul școlii din localitate i-a amintit că în anul 2018 se împlinesc 250 de ani de la nașterea metropolitului. ”Am îmbrățișat ideea, am dus-o mai departe, am găsit deschidere și, cu sprijinul Consiliului Județean și Bibliotecii Județene, evenimentul s-a creionat mult mai amplu, pe măsura  valorii personalității omagiate. Ca reprezentant al administrației locale, am militat și militez pentru valori. Iar Veniamin Costache este o personalitate a spiritualității românești și, dacă a dat Dumnezeu să se nască la Roșiești, pentru noi, localnicii, este o mândrie. De la Roșiești au mai plecat nume mari:: neurochirurgul Dumitru Bagdasar, filozoful Nicolae Bagdasar, poetul și publicistul Gheorghe Săulescu. O să avem momente pentru fiecare dintre aceștia, să îi scoatem în valoare.  Eu consider că trăim vremuri în care avem nevoie de modele, iar acești oameni sunt adevărate modele, pentru noi toți. Pentru noi, cei din administrația locală, evenimentul este de o mare încărcătură sufletească. Am trimis invitații către primarii municipiului Vaslui, către parlamentari, către oamenii de cultură și perăm să avem cât mai multă lume lângă noi. Pentru noi este  un moment de mare bucurie pentru că 250 de ani de la nașterea mitropolitului coincide cu  anul centenarului Marii Uniri“, a spus Florin Anea, primarul comunei Roșiești.

“De ceva vreme am început să repunem în circuit valorile personalităților născute pe teritoriul actualului județ Vaslui. Pentru că nu sunt deloc puține și, nu știu cum, au ”beneficiat” de o nemeritată trecere în uitare. De aceea am declanșat un program de sărbătorire a acestora. Ținuturile astea au dat niște personalități mari, care au marcat istoria României, iar dorința noastră este ca prin aceste manifestări să readucem în conștiința locuitorilor de aici  și să îi întărească în convingerea că au jucat și joacă un rol important în istoria acestei țări”, a spus Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean, amintind  de câteva dintre acestea și rolul lor în istoria României: Dimitrie Cantemir,  Nicolae Milescu  Spătarul, Mihail Kogălniceanu,   Emil Costache și, bineînțeles, Veniamin Costache.

”Am găsit în statisticile noastre peste 260 de personalități care au marcat într-un fel sau altul istoria acestei țări și, de ce nu, chiar viața științifică mondială. Ceea ce a făcut Grigore T. Popa, ce a făcut Emil Racoviță, ce a făcut Pîrvan cu studiile sale, sunt doar câteva exemple. Dacă stăm să ne gândim la deosebitul aport pe care l-a avut în cercetare Ștefan Procopiu, un om care a fost de patru ori în comisia Nobel pentru decernarea premiilor Nobel, deși el nu a luat Premiul Nobel. Sunt lucruri pe care lumea nu le știe, sunt lucruri care se găsesc în documente și atunci de câțiva ani buni ne străduim să generăm evenimente în care să prezentăm aceste lucruri importante. Eu am spus în toate întâlnirile publice că sunt mândru că sunt din Vaslui, știu că în spate a existat o bază solidă ca noi să ne putem afirma așa cum trebuie, și nu am niciun motiv să plec ochii în fața colegilor din alte județe. Sentimentul acesta al mândriei, al apartenenței la locurile natale trebuie să fie un sentiment care pleacă din ceva trainic, iar noi avem tot ceea ce ne trebuie pentru a-i putea privi pe ceilalți în ochi”, a spus Gelu Bichineț , directorul Bibliotecii Județene “Nicolae Milescu Spătaru “Vaslui

Despre Veniamin Costache

Veniamin Costache a deținut funcția de caimacam (locţiitor de domn) în perioada 1 ianuarie 1807 – 26 iulie 1812 și în martie 1821.  Mitropolit al Moldovei (18 martie 1803-18 ianuarie 1842). S-a născut la 20 decembrie  1768, în satul Roşieşti, judetul Vaslui. Pe numele mirean Vasile, era fiul lui Grigore Costache zis Negel, descendent al unei vechi familii boiereşti, şi al soţiei acestuia, Maria, care se trăgea din vechea familie Cantacuzino.

A dobîndit primele cunostinţe în casa părintească de la un dascăl grec, după care a urmat pentru scurt timp cursurile şcolii de la Trei Ierarhi din Iaşi. În 1783 sau 1784 a fost calugarit la Huşi sub numele de Veniamin de către episcopul Iacob Stamati; hirotonit diacon (1786), apoi ieromonah şi numit mare ecleşiarh al catedralei mitropolitane din Iaşi (1788), devine arhimandrit şi egumen la mănăstirea Sf. Spiridon din Iaşi (1789). Episcop de Huşi (1792-1796), episcop de Roman (1796-1803), mitropolit al Moldovei timp de 40 de ani (1803-1842, cu două întreruperi între 1807-1812 şi 1821-1822, atunci cînd devine caimacam). A fost preşedinte al Divanului ţării şi al Adunării Obşteşti instituită de Regulamentul Organic, la a cărui redactare a participat.

Mișcarea eteristă de la 1821 produce o teribilă anarhie şi răspîndeşte peste tot jaful şi focul. Guvernul legal al ţării se desfiinţează şi conducerea statului rămîne în mîna mitropolitului, care apără drepturile Moldovei, se împotriveşte exceselor eteriştilor şi ascunde în clădirea Mitropoliei pe cei mai prigoniţi. În cele din urmă este şi el nevoit să plece.

Ca unul dintre marii cărturari ai timpului, s-a preocupat de organizarea învăţămîntului din Moldova, fiind un restaurator şi un îndrumător al şcolilor bisericeşti şi laice din ţară. Din iniţiativa sa au fost înfiinţate următoarele şcoli: Seminarul de la Socola (1803); două şcoli pentru călugăriţe şi fete la mănăstirea Agapia (1803); o şcoală de cantori bisericeşti la Iaşi (1805); Şcoala de „începătoare” (elementară) de la Sf. Trei Ierarhi din Iaşi cu predare în limba moldovenească (1824).

În 1833 a pus piatra de temelie a catedralei mitropolitane din Iaşi, ale cărei lucrări au fost întrerupte în 1842, fiind reluate apoi abia în 1880-1887. În 1834, mitropolitul Costache şi Gheorghe Asachi au reuşit să deschidă la Iaşi prima şcoală pentru fetele orăşenilor. Incepînd cu 1832, cei doi s-au ocupat de înfiinţarea unor şcoli ţinutale (peste 12) în diferite oraşe ale Moldovei: la Roman, Huşi, Botoşani, Bîrlad, Galaţi, Focşani, Bacău, Piatra Neamţ etc. În 1841, ca urmare a demersurilor făcute de Costache şi Gheorghe Asachi s-a deschis la Iaşi prima şcoală de arte şi meserii din Moldova, dotată cu şase ateliere, cu specialişti din Transilvania şi Moravia. În cursul păstoririi sale s-a preocupat şi de înfiinţarea unor şcoli săteşti, precum şi de trimiterea la studii peste hotare a unor tineri înzestraţi. În 1807, din iniţiativa sa a fost refăcută vechea tipografie mitropolitană din Iaşi şi a fost înfiinţată o alta la mănăstirea Neamţ în care au fost tipărite circa 130 de cărţi. La îndemnul şi cu cheltuiala sa au fost tipărite peste 100 de cărţi, multe traduse de el însuşi din literatura greacă patristică şi post-patristică, precum: Dogmatica Sfîntului Ioan Damaschinul (Iaşi, 1806), Tîlcuirea celor şapte Taine (Iaşi, 1807), Vieţile Sfinţilor după Sf. Dimitrie al Rostovului, Istoria Scripturii Vechiului Testament (Iaşi, 1824), Istoria Scripturii cei nouă, 2 vol. (Iaşi, 1824) etc.

Mitropolitul Veniamin Costache a avut şi o activitate social-pastorală intensă şi a lăsat întreaga sa avere în scopuri social-umanitare. În ianuarie 1842, în urma unor divergenţe cu domnul Mihail Sturdza, s-a retras din scaunul mitropolitan, stabilindu-se la mănăstirea Slatina, unde a rămas pînă la moarte. A fost înmormîntat în biserica mănăstirii, iar în 1886 osemintele i-au fost aşezate în catedrala mitropolitană din Iaşi. (Mihaela Zărnescu)