Sfântul Dumitru, apărătorul credinţei creştine, “încuie” vara

Sfântul Dumitru, izvorâtorul de mir  a fost unul din adepţii învăţăturii lui Cristos care a murit pentru că a îndrăznit să-şi mărturisească public credinţa. Şi asta în timpul în care  împăraţii romani au dezlănţuit persecuţii împotriva creştinilor, fiindcă aceştia, predicând şi trăind învăţătura creştină, proclamau egalitatea, dreptate în înfăptuirea între oameni, contra diferitelor culte păgâne susţinătoare ale unei orânduiri sociale bazate pe înrobirea omului sub multiple aspecte. În popor, sărbatoare are tradiţii mai ales în mediile pastorale. De această zi se leagă o serie de practici de pomenire şi de îmbunare a sufletelor celor morţi care părăseau la această dată mormintele, de pronosticuri pentru iarna ce urmează, de activităţi social–economice (ziua când se încheiau vechile înţelegeri cu ciobanii).
Originar dintr-o nobilă familie macedoneană din Tesalonic a fost crescut şi botezat în religia creştină a părinţilor săi. A ajuns guvernator al împăratului Docliţian, dar acesta a aflat de credinţa creştină a lui Dimitrie şi l-a trimis la închisoare gândind că se va lepăda de credinţa creştină. Însă s-a înşelat, fiindcă Dimitrie a continuat să se roage lui Dumnezeu. Împăratul  l-a cercetat pe Dimitrie la închisoare. L-a întrebat dacă e creştin şi Dimitrie i-a răspuns curajos că este. Împăratul mânios l-a lăsat pe mai departe în temniţă. Pentru că Dimitrie a binecuvântat un tânăr creştin, care astfel a reuşit să iasă învingător într-o luptă aranjată de împărat. Tânărul a spus că doar rugăciunile sfântului din temniţă l-au ajutat să învingă şi  împăratul a poruncit unei trupe de ostaşi să intre în temniţă şi să-l străpungă cu suliţele pe Sfântul Dumitru. Porunca a fost executată şi astfel Sfântul Dumitru a dobândit cununa de martir. În biserica  zidită în Tesalonic au fost aşezate moaştele sfântului, în 26 octombrie anul 413 d. Cr.  şi de atunci există data de 26 octombrie ca sărbătoare a Sf. Dumitru

Sfântul Dimitrie  marchează “ziua soroacelor”

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (Sâmedru) -26 octombrie este timpul în care păstorii coboară de la munte pentru a lăsa oile în grija stăpânilor lor. În tradiţia populară Sfântul Dumitru şi Sfântul Gheorghe sunt fraţi, iar după cum s-au înţeles, Sfântul Dumitru, Sâmedru, se numeşte popular ziua sărbătorii creştine a Sfântului Dimitrie,Izvorâtorul de Mir. Împreună cu Sângiorzul (Sfântul Gheorghe), Sâmedru împarte anul pastoral în două anotimpuri egale: vara, de la 23 aprilie până la 26 octombrie, având ca mijloc al timpului data de 20 iulie (Sântilie); iarna, între 26 octombrie si 23 aprilie, cu mijloc la 16 ianuarie (Sânpetru de iarnă).
În opozitie cu Sângiorzul, care “încuie” iarna şi înfrunzeşte codrul, Sâmedru“încuie” vara şi desfrunzeste codrul. În tradiţia populară, există credinţa că Sâmedru umbla pe pamânt însoţit de Sângiorz, cu care făcuse un legământ: unul să înfrunzească codrul, iar celălalt să–l desfrunzească. Sărbatoare cunoscută mai ales în mediile pastorale. De această zi se leagă o serie de practici de pomenire şi de îmbunare a sufletelor celor morţi care părăseau la această dată mormintele, de pronosticuri pentru iarna ce urmează, de activităţi social–economice (ziua când se încheiau vechile înţelegeri cu ciobanii).
Sâmedru se mai numeşte şi Ziua Soroacelor, pentru că în aceasta zi se rezolvau şi se lichidau toate socotelile, chiriile, împrumuturile, slujbele sezoniere şi alte înţelegeri încheiate cu şase luni în urmă, la Sângiorz (23 aprilie) şi se încheiau noi învoieli.

Tradiţii şi superstiţii

• Pentru a afla cum va fi iarna, astăzi, ciobanii își așază cojoacele în mijlocul turmei și așteaptă ca o oaie să se așeze pe ele. Dacă oaia care se așază pe cojoc este neagră, iarna va fi blândă, dacă oaia este albă, ciobanii trebuie să se aștepte la o iarnă aspră.
• De Sfântul Dumitru, ciobanii strică stânele, iar gospodarii tocmesc servitorii la treabă.
• În anumite regiuni ale țării, Sfântul Dumitru este cinstit ca fiind cel care a dat oamenilor vinul ce se folosește la Sfânta Împărtășanie. Totodată, femeile dau de pomană în această zi grâu fiert cu unt, lapte sau brânză.
• De sărbătoarea Sfântului Dimitrie femeile nu au voie să se machieze, să se pieptene sau să se îmbrace elegant pentru că există pericolul să aibă un an dificil în gospodărie, iar relația cu soțul să fie presărată cu tot felul de probleme. De asemenea, de pieptănat ar trebui să se ferească și bărbații, întrucât este primejdie de lupi.
• Țăranii tund coamele cailor până în 3 ani, existând credința că doar așa acestora le vor crește coame frumoase și bogate. În plus, se crede că animalele lăsate cu coama netunsă nu vor mai fi la fel de utile pentru treburile țăranilor.
• În această zi, în Bucovina, nu se cultivă usturoi. Despre cei care se abat de la această credință se spune că vor avea un an presărat cu ghinioane.
• Nu se spală haine și nici nu se pregătește mâncare în cuptor.
• Dacă de Sfântul Dumitru vremea este aspră, iarna va fi una bună. În schimb, dacă vremea este bună, toamna va fi frumoasă și lungă.