Parlamentar la raport: senator PSD, Gabriela Crețu

   E final de mandat parlamentar, este o perioadă premergătoare alegerilor parlamentare și cu toții ne întrebăm ce au făcut până acum  oamenii care ne-au reprezentat  în Parlamentul României. Am ales să vorbim cu senatorul PSD Gabriela Crețu.  Mai întâi am constat că nu  este deloc un demers simplu să îi faci o prezentare. Te ”lovești” de un CV atât de bogat și de lung, încât nu știi  ce să ignori. Nu poți trece peste studii… Multe! Culminate cu un doctorat în filosofie și numeroase specializări.  Nu poți omite nici cei 17 ani la catedră, ca profesor de științe socio-umane, director de liceu și al Centrului de excelență, cu rezultate de excepție, în urma cărora a fost decorată cu   „Meritul pentru educaţie” în grad de ofiţer pentru rezultatele în activitatea de performanţă. Nu poți omite nici activitatea desfășurată, din 2005,  în calitate de politician. Mai întâi în Parlamentul European, apoi ca reprezentant în relațiile cu instituțiile europene, Președintă a Comisiei pentru Afaceri Europene, coordonator principal al  activităților necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene. Nu poți trece nici peste cele 19 cărți scrise, dar nici peste zecile de studii și articole despre politică și societate, pe teme sociale, feminism, filosofia ştiinţei, filosofie politică, publicate în reviste de specialitate din România, Franța, Spania, Bulgaria, Croația, etc. Este bloggeriță, activă în mediul virtual, o militantă convinsă a principiilor de stânga și nu în ultimul rând un om extrem de implicat în activități de ajutorare a semenilor. Despre toate acestea, dar mai ales despre activitatea de parlamentar, am încercat să vorbim în cadrul unui interviu, pe care senatoarea Gabriela Crețu a avut amabilitatea să ni-l ofere.                    (Mihaela ZĂRNESCU)

 

Reporter: Ne aflăm în fața unor alegeri parlamentare iar dumneavoastră sunteți la finalul unui mandat de senator. Să încercăm o trecere în revistă a activităților, acțiunilor și demersurilor inițiate și desfășurate în mandatul 2016-2020.

Gabriela Crețu: Vreți să dureze interviul până în 2024?! Eu, de muncit, muncesc tot timpul; ar dura povestea măcar cât mandatul care se încheie!

Dincolo de gluma cu care am început, direcțiile de acțiune au fost constante – oamenii, în primul rând, datoria față de interesul comun, înaintea oricărui interes personal. În traducere, 16 ore de muncă pe zi, șapte zile pe săptămână, în toată Europa; Vasluiul face parte din Europa, de asemenea.

A fost o perioadă mult mai plină pentru că România a deținut, pentru prima dată de la aderare, Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, instituția care reprezintă cele 27 de state membre, la nivel de guverne. Cel puțin doi dintre cei patru ani, am fost ”3 în 1”, ca să folosesc o expresie din publicitate!

Sunt președinta  Comisiei pentru afaceri europene, cea care se ocupă de conținutul mandatelor guvernului în negocierile europene,  dar am fost și președinta Comisiei comune pentru coordonarea Președinției Române la Consiliu, cu răspunderea organizării și a relațiilor politice; bineînțeles, și membră a unui Senat/Parlament care, în tot timpul acesta, elabora legislație, făcea bugete, exercita controlul asupra instituțiilor naționale, fără să ia în considerare că eram prinsă cu Președinția…

Pe românește, în plus față de ceea ce a făcut fiecare senator responsabil, am lucrat la stabilirea priorităților și programului guvernului pentru Președinție, în zeci de reuniuni, conferințe, consultări, în țară și în afară. Am fost organizator direct, vorbitor principal și moderator, la reuniunile interparlamentare ale Președinției și vorbitor principal la un mare număr de conferințe internaționale organizate de guvern, am primit zeci de delegații din toată lumea, Europa și România.  România devenise buricul pământului! Din Australia, până în Canada, delegații veneau să-și prezinte interesele.

Ca să schimbăm tonul prea serios, am făcut până și repetiții cu formațiile care țineau concertele și am ales repertoriul, am negociat meniuri  și gustat feluri de mâncare sau conceput cadourile simbolice pentru participanți; fiecare lucru trebuia să spună ceva despre țara noastră.

Pe lângă prezidarea negocierilor, Președinția Consiliului UE e o oportunitate de a promova țara, a demonstra că ai capacitatea  să organizezi conferințe cu multe sute de participanți, teme grele pe agendă, să-ți susții interesele, iar participanții străini să plece încântați, la final! Imaginați-vă scandal dacă se îmbolnăvea de la mâncare vreo înaltă oficialitate…

Președintele statului a informat populația, în mod repetat, că Președinția Consiliului a fost un mare succes, după ce le spusese partenerilor străini că suntem incapabili să facem față. A avut dreptate, cu succesul. A revenit doar la atitudinea obișnuită atunci când a decis să nu-i mai decoreze, cum era regula, pe cei care au contribuit la succes pentru că, atât la parlament cât și la guvern, deopotrivă, aceștia erau pe-se-di-ști…

Bineînțeles, am venit săptămânal în circumscripție, să fiu alături de tineri și de seniori, de cei în nevoie dar și de cei care merită considerația de a le fi alături la evenimente, să organizez activități și să țin vie legătura cu oamenii; și administrația locală. Fac pe pagina de Facebook, Gabi Cretu (gabicretu5), și pe blogul personal (www.gabrielacretu.ro) un raport mai detaliat decât se poate spune într-un interviu. Îi invit pe toți cititorii să între în… casa mea virtuală. Se intră cu un clic pe adresă!

Reporter: Ați fost,  și sunteți, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene. Multă lume nu știe care este rolul și scopul acestei comisii. Ne puteți spune, pe scurt?

Gabriela Crețu: E comisia de care fug toți cei care nu vor să muncească mult și să stea patru sau cinci zile pe săptămână în clădirea Parlamentului. Este diferită de celelalte comisii prin organizare – are baza în Tratatul Uniunii Europene care spune că fiecare parlament național contribuie la bunul mers al Uniunii prin intermediul unui organism specializat. La noi, acest organism este comisia pentru afaceri europene.

E diferită și prin încărcătura de activitate; numărul de documente examinate într-un mandat este de circa  opt ori mai mare decât media celorlalte comisii. Le-am numărat!  În comisie se examinează toate inițiativele relevante ale Comisiei Europene înainte ca acestea să treacă prin Parlamentul European și Consiliu și să devină acte normative. Drept urmare, lucrăm cu toate ministerele, în funcție de conținutul propunerilor. Comisia noastră formulează opinii, propuneri și observații pe care, după aprobarea plenului, le trimite instituțiilor europene, integrând și pozițiile comisiilor de specialitate.

Toate transpunerile de norme europene în legislația românească sau ratificările de tratate dintre Uniune și țări terțe ne sunt în responsabilitate… Și fondurile europene sunt la noi…

Discutăm și amendăm, conform legii, mandatele guvernamentale în negocierile europene, pe orice temă, și audiem propunerile României pentru funcțiile din instituțiile europene, în primul rând propunerea de comisar din partea noastră.

Suntem, de asemenea, interlocutorul parlamentar privilegiat pentru orice personalitate politică europeană sau străină care vine la București (reprezentanți ai Comisiei Europene sau Parlamentului European, spre exemplu).

În Senat, a devenit o comisie foarte importantă și pentru că folosim avantajul de a avea o privire de ansamblu asupra politicilor și legislației – suntem guvernul din umbră, cum glumim între noi –  și ne implicăm în rezolvarea multor probleme care nu sunt incluse în responsabilitățile noastre dar îi privesc pe români și interesul lor.

Neîndoielnic, CAE a organizat cele mai multe conferințe, mese rotunde, audieri publice, vizite ale celor interesați și la cei vizați de legislație, din întreg paralamentul. Înainte de a decide pe fiecare document legislativ sau politic, preferăm să ascultăm întotdeauna – mediul academic, părțile interesate, executivul. Cei șapte ani de la Bruxelles și-au lăsat amprenta; nu e suficient să ai intenții bune, trebuie să fii profesionist. Colegii din Senat au fost fericiți să mă ”exploateze”  iar colegii de comisie mi s-au alăturat!

Reporter: Care sunt principalele demersuri făcute în cadrul întâlnirilor cu omologii din UE și care este ”victoria” cea mai importantă obținută în urma negocierilor făcute?

Gabriela Crețu: Ce întrebare inocentă! Au fost zeci și zeci de reuniuni, anual.  La fiecare dintre acestea aveam trei, patru intervenții pe temele din agendă și multe bilaterale sau întâlniri de grup. Zona mea de bătălie este reducerea inegalităților dintre state și dintre oameni, combaterea dublului standard aplicat statelor noi și non-euro, reglementarea sectorului financiar bancar și construirea pilonului social, respectiv, să luăm și cetățenii în barcă, nu doar corporațiile. Temele unui radical de stânga!

Dar aceste reuniuni au și  alt rost: să  găsești aliații, pe cei cu aceleași interese, să construiești majorități… Pentru menținerea fondurilor pentru agricultură sau coeziune, de exemplu, cooperarea cu Portugalia, Spania, Irlanda, țările din est, au fost esențiale.

În negocierile la acest nivel, se lucrează cu picătura chinezească. Acum opt ani, am început să critic, sistematic, la cel mai înalt nivel, analiza economică neoliberală pe care se construiau programele de guvernanță economică ale Comisiei Europene; această analiză a permis ca bogații să devină mai bogați și săracii mai săraci și a justificat situația ca fiind normală!

Inițial doar câțiva păreau de acord. După o vreme, am căpătat adepți. Veneau din sală colegi să mă felicite, să mă invite în țările lor. La muncă, să le vorbesc, nu în vacanță! La ultima conferință de coordonare economică, întreaga agendă parcă era formulată de mine. Asta îmi amintește o vorbă. La început te ignoră, pe urmă, spun că ești nebun, apoi, te urmează. La urmă, reușești!

Dar reușita României este adesea subminată de faptul că vorbim pe două voci. Parlamentul și guvernul spunea una, în timpul Președinției, președintele alta. Din asta pierd cetățenii și câștigă piețele și alte state…

Reporter: Pentru ca lucrurile să fie mai clare, haideți să vorbim despre activitatea dumneavoastră pe domenii. Să începem cu segmentul social!

Gabriela Crețu: Sunt foarte selectivă cu inițiatul legilor. Nu ne trebuie legi multe! Ne trebuie legi bune! Inițiativele Grupului PSD, cele legate de salarii, pensii, alocații, tichete de vacanță, etc, au fost susținute de fiecare social democrat! Și de mine, se înțelege!

Dintre cele inițiate personal, împreună cu doar câțiva colegi, din 79, de două sunt extrem de mândră – legea coșului minim pentru un trai decent și legea care suspendă vânzarea pe nimic a participațiunilor statului (companiile cu capital de stat) pe timp de criză. Prima obligă să se calculeze și ia în considerare costul vieții, atunci când se negociază salariul. A doua a prevenit preluarea companiilor publice de către cei interesați, în condițiile scăderii cotațiilor la bursă.

Efectele fondurilor europene negociate în acest mandat (coeziune, agricultură, educație, sănătate, etc.) se vor vedea de la anul încolo, odată cu noul buget. Pe celelalte le vedeți în orașele și comunele din județ. De la Spitalul Județean,  la drumuri, de la apă și canal, la centre de zi și ajutoare materiale pentru persoanele defavorizate; de subvențiile pentru agricultură, nu mai vorbesc! Din taxe și impozite proprii, comunele nu acoperă nici o treime din cheltuielile curente. Aproape tot ceea ce s-a făcut și s-a trecut în revistă la alegerile locale de primarii în funcție,  ca investiții, s-a realizat cu fonduri naționale și europene, la care am lucrat.

Dacă mă întrebați ce am făcut ca om căruia îi pasă de semeni nu doar ca legiuitor, în acești patru ani, trăgând linia, am fost alături, de bătrânii singuri sau copiii din familii defavorizate, cu un dar de sărbători și un zâmbet.  În 37 de localități din județ, zic consilierii mei, fără de care nu aș putea face tot ceea ce fac, pentru că au numărat!

Am dat o mână de ajutor, semnificativă, la construirea sau reconstruirea unor case, pentru cei loviți de necaz sau atât de săraci încât nu aveau (la Vaslui, Bârlad, Huși)…

Seniorii încă activi social nu au fost ignorați! Am celebrat Centenarul împreună, în excursia pe care am organizat-o la Mărășești, am vernisat expoziții cu lucrări de artă și artizanat și lansări de carte, am menținut o relație permanentă cu organizațiile acestora, preluând problemele și împărtășind momente emoționante (nunți de aur, mai ales)…

Reporter: Sunteți și vicepreședinte al FICE România. Cu ce se ocupă!?

Gabriela Crețu: Federația Internațională Comunităților Educative  se ocupă, cu precădere, de copiii instituționalizați. Educarea educatorilor – perfecționarea asistenților sociali prin schimburi de experiență și practică – și ameliorarea vieții copiilor din sistemele de protecție socială.

Filiala din România a extins activitatea către toți copiii dar și spre probleme sociale grave, precum combaterea violenței în familie. În 30 de ani de activitate, aproape 4.000 de asistenți sociali au participat la stagii de pregătire în filialele surori din străinătate.

Eu lucrez cu FICE de circa zece ani. Personal, am organizat, la Senat, trei-patru evenimente în fiecare an – conferințe naționale și internaționale ale celor din sistemele de protecție, împreună cu instituțiile statului și mediul academic; am prezentat lucrări, am preluat probleme de rezolvat la nivel legislativ sau bugetar, le-am creat cadrul să se perfecționeze. Membrii FICE de la Vaslui și alți invitați ai acestora au fost întotdeauna prezenți și activi, inclusiv la stagiile internaționale din Israel, Austria, Elveția, etc…

Am găzduit numeroase evenimente cu copii și pentru copii, de asemenea. Festivalul Național ”Bucuria Lecturii” – în care copiii din toată țară desenează ceea ce au citit – are vernisaj în foaierul Senatului, în fiecare an. Alți copii și-au expus și vândut produsele artizanale, au ținut concerte și s-au bucurat de  atenția colegilor mei și vizitatorilor. Toți au fost extrem de fericiți! Inclusiv să ia masa la cantină!

Proiectul ”Copii pentru copii” – în care copiii care au donează cărți, rechizite, jucării și alte bunuri, pentru cei care nu au – a avut beneficiari numeroși din Vaslui. Am direcționat camioane de donații ale copiilor de la școlile din București către comunele noastre; au fost distribuite de primari sau ONG-uri locale, mai rar,  le-am distribuit personal sau cu ajutorul membrilor cabinetului.

Cu sprijinul colegului Temistocle Diaconu, am organizat la Pădureni un eveniment internațional cu parteneri din Israel iar împreună cu Direcția de Protecție a Copilului, un seminar excelent, cu participanți din multe țări – asistenți sociali și psihologi – la Bârlad. Cred că au intrat online, înainte cu mult de a fi moda, și membri FICE din Australia sau Statele Unite, nu doar colegi din Europa.

Reporter:  Nu este o noutate pentru nimeni, că militați pentru egalitatea dintre femei și bărbați. Concret, care au fost obiectivele!?

Gabriela Crețu: Simplu! Militez de când mă știu pentru ca societatea să recunoască faptul că și femeile sunt oameni, cetățeni, merită respect egal, oportunități egale și responsabilități împărțite, nu toate responsabilitățile!

Trăim într-o societate marcată de câteva fenomene revoltătoare. Ele apar pe agenda publică din când în când, cât fac audiență la televiziuni, după care dispar. Vorbesc de traficul de persoane, de violența în familie, de femeile care se vând la marginea drumului pentru a supraviețui. Multe au plecat în alte țări, cu toate riscurile, să aibă grijă de copiii sau bătrânii altora, pentru a-și susține copiii sau bătrânii proprii. Asta este o extremă.

Dar nu e vorba doar de asta. Am militat împotriva discriminării tolerate, cea considerată normală, chiar și de femei, căci așa le-a educat familia, școala, societatea.  Cam 80% din muncile casnice sunt făcute de ele dar, dacă nu sunt și angajate, sunt considerate, ce ironie, persoane în întreținere! In ciuda faptului că, în multe cazuri, educația copiilor, îngrijirea bolnavilor din familie,  prepararea hranei, întreținerea locuinței, sunt obligațiile lor exclusive, chiar când  au slujbă și în afara casei.

E vorba de faptul că sectoarele predominant feminine sunt plătite mai prost, de faptul că la aceeași muncă, ele au salarii mai mici decât ei, căci cu cât crește ierarhia, ele dispar și ei ajung șefi. Uitați-vă la sindicate, care ar trebui să fie reprezentative, nu!? Toți liderii sindicali sunt bărbați…

Deși calitățile de bun administrator pe care le au femeile sunt recunoscute unanim, în administrația publică din România numărul primărițelor este pe la 2-3%. În secolul 21! Aștept cu îngrijorare alegerile parlamentare, să vedem câte femei vor mai fi alese.

Toate legile și programele bugetare menite să amelioreze aceste situații mă au printre  inițiatori. Dar în fiecare caz în parte am spus că nu e o problemă a femeilor! E a societății! Pe care o putem rezolva doar împreună, femei și bărbați! Partidele social democrate, ca al meu, au acest obiectiv, în program, la loc de frunte.

Reporter:  Revenind la domenii, sunteți cadru didactic, ați profesat aproape 20 de ani, ați fost distinsă cu Ordinul Național  ”Meritul  pentru Învățământ”. Ce ați făcut în acest domeniu?

Gabriela Crețu: Când eram profesoară la LMK și directoare la Centrul Județean de excelență!? Educație și performanță! Am primit Ordinul Național ”Meritul pentru învățământ” pentru zecile de elevi participanți și premiați, majoritatea, la olimpiadele naționale și internaționale de la cinci discipline (Logică, Economie, Psihologie, Sociologie și Filozofie).

În Parlament!? Sunt dintre cei, foarte, foarte puțini, care nu se mulțumesc să declare că educația trebuie să fie prioritate națională. La fiecare buget am votat împotriva mutării banilor de la educație spre cheltuielile militare. Cumpărăm arme de secol XX, în loc de cunoaștere de secol XXI. E sinucigaș! Investim în orice, mai puțin în dotări pentru școli și pregătirea cadrelor didactice.

Am pledat pentru crearea unei linii de finanțare europene pentru educație – pe lângă Erasmus – astfel încât statele care pierd cadre calificate în beneficiul altora, precum țara noastră, să nu investească în tineri fără să aibă și rezultatul de pe urma investiției.

Dar nu m-am desprins de tineri nici la modul direct. Am organizat concursuri județene – ”Tineri pentru Europa” și EuroART – cu sute de participanți și multe etape. Cei din faza finală au avut garantată vizitarea Bucureștilor și a Parlamentului, premii. Pentru artiști, vernisaj la Muzeul Județean dar și la Senat,  întâlniri cu personalități din domeniul artelor plastice…

Am împărtășit din experiența politică, mai ales europeană, studenților din universități – București, Cluj, Iași – dar și elevilor din liceele județului Vaslui, în evenimente dedicate mai ales României în Uniunea Europeană, la LMK, LSP, Centrul Europa în Direct, LME Bârlad, etc…

În fiecare an, la Bârlad, împreună cu OFSD și TSD, marcăm 1 Iunie printr-un festival de mare amploare, cu peste o sută de formații de dans sportiv și interpreți, de toate vârstele tinere, pe care îi și premiem!

Cele două cluburi de dans sportiv, de la Vaslui și Bârlad, mă cunosc bine. Nu doar pentru că am contribuit, când a fost nevoie, la deplasările echipelor la festivaluri internaționale (Ucraina, Turcia, Bulgaria) dar și pentru că sunt activ implicată și participantă,  în fiecare an, la Săptămâna Sportului European. Promovez sportul ca element important pentru educație și sănătate. Mai ales acum, când epidemia ne învață cât de important este un sistem imunitar puternic și un psihic rezistent! Practic înotul și ciclismul eu însămi! Cât mă lasă munca de des!

Aproape de sufletul meu mai este și orchestra de mandoline ”Doina Similei”, de la Alexandru Vlahuță, cu minunatul lor profesor, Jorj Dulgheru! Sper că și reciproca e valabilă! E o legătură veche, de la primele dotări ale formației, deplasări, premieri, aniversări…

Muzica este nu doar plăcută urechilor. Mă bucur să fiu promotoare și susținătoare a finanțării de la buget a Programului Național Cantus Mundi, care își propune  incluziune socială a copiilor talentați din medii defavorizate, prin muzică. Peste o mie de coruri de copii sunt înscrise deja în program iar, de doi ani, se achiziționează și instrumente muzicale cu aceeași destinație.

Ca membră și a comisiei pentru cultură, sunt interlocutorul și invitatul predilect al asociaților artiștilor plastici, arhitecților, caricaturiștilor, muzicienilor, oamenilor de știință, etc. Îi susțin cu legislație în domeniile respective, cu bugetele, dar și particip evenimente. Mă recunosc ca fiind de-a lor! Nu aș putea împinge înainte multe lucruri dacă nu m-aș bucura de prietenia adevărată, personală, a unui mare număr de personalități culturale și din zona academică. Îi vedeți adesea, în fotografiile de la evenimente naționale alături de mine.

Reporter: Un alt domeniu fierbinte în această perioadă, este cel al sănătății. Ați avut niște luări de poziție extrem de dure, în contextual epidemiologic de acum.

Gabriela Crețu: Știu, nu vreți să vă mai spun cum e cu EU4HEALTH, linia de finanțare pentru sănătate nou introdusă în bugetul european, de 10 miliarde de euro. Nici cu bătălia din parlament pentru bugete, salarii în domeniu, drepturi ale pacienților. Nu vă mai spun. Dar nu cobor local.

Am susținut, cu duritate, e adevărat, că gestionăm prost epidemia. Virusul există și poate avea, pentru cei vulnerabili, forme grave. Există însă și alte boli și alți bolnavi. Când se va încheia epidemia și vom face bilanțul, s-ar putea să vedem că i-am sacrificat pe mulți dintre bolnavii cronici și le-am scurtat viața.

Nu s-au luat măsuri pe termen lung, dacă nu se descoperă rapid vaccin sau un tratament minune. În loc de amenzi pentru orice, întărirea imunității populației era obligatorie – sport, vitamina D, hrană bună, soare toată vara, pentru copii dar și pentru adulți. Nici măcar nu au fost sfătuiți să facă asta, pe cont propriu!

În schimb, firme de casă ale guvernanților dar și companii transnaționale au profitat enorm de banul public, când nu a fost furt pe față! Ajutoarele de stat s-au dus cu precădere la cei mari, iar oamenii de rând au fost exportați precum sclavii pe plantație, la sparanghel. Au fost și alte probleme. Inclusiv o anume decepție pentru faptul că, în guvernarea PSD, am făcut efortul de a crește spectaculos salariile celor din sistemul medical dar atenția, grija față de pacient nu a înregistrat o creștere la fel de spectaculoasă… Cei care își respectau profesia înainte au continuat să și-o respecte. Toată stima! Cei care nu, au continuat să nu…

Mai implicați mi s-au părut tinerii medici voluntari. Am fost partener local pentru o inițiativă numită ”Caravana cu medici”, prin care au fost oferite consultații, analize si tratamente pentru cetățeni din comune fără dispensar. I-am găzduit și hrănit, iar ei au muncit gratis! Și-au muncit serios!

Dar au muncit și alții! Aș fi avut sentimentul că am făcut eforturi zadarnice pentru programele europene dacă nu ar fi fost accesate cu succes. Uitați-vă în curte la Spitalul Județean, să vedeți cum crește!

Nu e bine să vă spun, deși place jurnaliștilor, cum negociam cu ministrul – nu cu actualul – dotările cu aparatură  prin programul finanțat de Banca Mondială, în timp ce eram în sala de operație iar doctorul, fost elev, se plângea de lipsuri și manevra bisturiul cu elan, eu fiind pacientul! Nu se mai plânge astăzi, pentru că dotările există!

Reporter: Sunteți membru în Comisia pentru Cultură și Mass media. Ce părere aveți despre mass-media în general și care este relația dumneavoastră cu presa?

Gabriela Crețu: Nu am doar păreri ! În comisie, unde sunt ce mai experimentată, elaborăm legislația audiovizualului, numim Consiliul Național al Audiovizualului, reglementăm funcționarea radioului și televiziunii publice și-i audiem/numim conducerea. Ne cunoaștem bine, colaborăm, comunicăm, ne respectăm, de voie  și de nevoie, cu toate instituțiile media, pentru că au interese.

În timpul Președinției Consiliului UE, toate evenimentele importante pe care le-am organizat sau la care am fost vorbitor principal au fost preluate în direct de TVR și, de acolo, de celelalte televiziuni. Inclusiv lucrările comisiei mele sunt deschise presei care, adesea, chiar participă. Nu mai amintesc de toate primirile de personalități străine și europene, bilateralele, conferințele, seminariile, mesele rotunde! Au fost cu zecile, în acest mandat. Presa a fost prezentă în număr mare! La unele evenimente, am apelat la colaborarea unor oameni din presă, în calitate de moderatori. Alteori, am răspuns eu la invitații făcute de societăți media, să vorbesc la evenimente.

Mă număr printre foarte puținii membri ai parlamentului solicitați pentru interviuri de publicații străine importante sau de platforme media din țară care nu se ocupă de cancanuri, ci de politici. Recomand celor interesați interviurile pe tema euro, politicii, bugetului… Nu am spus prostii!  Se găsesc pe blog, cu link la publicațiile în care au apărut. Am în presă prieteni, mulți foști elevi cu care țin legătura, jurnaliști cu care ducem aceleași bătălii…

Mijloacele de comunicare în masă sunt însă societăți comerciale și ca, orice societate comercială, au drept obiectiv principal maximizarea profitului. Să facă bani din publicitate! Se supun condițiilor celui care plătește! Formularea aparține unui realizator de televiziune foarte cunoscut, invitat la o școală de vară, dar am preluat-o, căci este corectă.

În plus, principalele societăți din domeniu, în România, au avut și au și acum capital străin, sunt înregistrate prin paradisuri fiscale, adică nu plătesc taxe statului român sau au datorii masive la fondurile de pensii și asigurări sociale. Media independente (fără patron care să controleze politica editorială) și profesioniste (dedícate jurnalismului, un divertismentului) au rămas puține și sunt cu audiență scăzută.

 

Primelor, s-ar putea să nu le fii foarte simpatic atunci când critici sistemul financiar bancar sau corporațiile, dacă întrebi în plenul Senatului cum pot obține profituri peste medie fondurile care administrează pilonul doi de pensii, când trecem din criză economică, în criză economică iar companiile private depind de ajutoarele de stat.

Când votezi împotriva cheltuielilor militare excesive și inutile și spui că toți acei bani trebuie investiți în educație și cercetare, pentru că acesta e războiul secolului 21, devii dușman de clasă! Cum nu ești plătitor de publicitate, nici județul pe care îl reprezinți nu e, s-ar putea să fii luat la ochi de careva. Dacă e în joc vreo listă de candidați sau poziția de comisar european, s-ar putea să plătească adversarii să te împuște! Dar nu mor caii când vor câinii…

Vasluienii trebuie însă să înțeleagă ceva! Nu mai există presă care să-i laude din proprie inițiativă pe cei care sunt în slujba celor care nu au voce, a celor ce trăiesc din muncă, a săracilor, a exclușilor, a marginalizaților! Dacă vor să mai existe și politicieni din această categorie, trebuie să-i apere ei înșiși. Nu cu pușca! Cu votul și vorba!

Reporter: Candidați pentru un nou mandat la Senat. Care credeți că sunt atuurile dumneavoastră față de alți candidați?

Gabriela Crețu: Sunt două categorii de argumente, personale și politice, generale. Cele personale ar fi, în ordinea rarității lor în politica noastră, următoarele:

• Curajul de a apăra interesele celor care nu se pot apăra singuri; sunt om de stânga, născut, crescut, niciodată prefăcut. Asta înseamnă a-ți asuma riscuri,  a merge împotriva curentului,  a învinge inerția și a împinge lucrurile în direcția dorită, chiar atunci când mulți se opun.
• Simțul datoriei. În ultimii 16 ani, am avut într-un an o vacanță de cinci zile și în altul, acesta, când s-a încheiat Președinția Consiliului UE, una de șase zile. Atât! Mă simt vinovată față de părinții pe care îi vizitez doar câteva ore, de Paști și de Crăciun, și pentru că nu pot să-i dedic mai mult timp nepoțelei mele minunate. Ne bucurăm improvizând la pian, la patru mâini,  dar se întâmplă foarte rar; când ne vedem, cel mai adesea, seara târziu, îmi citește ea mie și reușește să mă adoarmă automat. Nu mă plâng! E un lucru asumat. Dacă prima interesul personal nu aș fi intrat în politică! Politica este despre interesul public!
• Pregătire și experiență. Nu sunt politician făcut la locul de muncă. La succesul oricărei  activități contribuie faptul că am intrat în parlament din poziția de  profesoară – remarcabilă, zic gurile rele – de științe sociale și politice,  respectiv economie, profesoară care a continuat să studieze și citească toată viața, să scrie cărți și articole, să transmită și altora cunoaștere! Singura plăcere la care nu am renunțat, atunci când călătoresc acolo unde mă obligă datoria, este să caut cea mai bună librărie și să-mi umplu un ghiozdan de cărți recent apărute. Obișnuiesc să zic, atunci când analizez un regulament european, că activez ultimii 40 de ani de învățătură și miile de cărți citite! În grupurile social democrate din parlament, dacă voi primi responsabilitatea unui nou mandat,  voi împărți cu Titus Corlățean poziția de părinți ai parlamentarilor. Vom fi cei mai vechi! Și foarte serioși în muncă! Capricorni, ce să-i facem…
• Rețeaua globală de contacte. Să vorbești cu englezii în engleză, cu francezii, în franceză, cu spaniolii în spaniolă și să nu spui prostii când vorbești, servește! Să te implici și să-ți asumi poziții, de asemenea! Sunt membră a unor organizații internaționale influente în diferite feluri. Women Political Leaders este rețeaua globală a femeilor-lideri politici, Friends of Europe reunește pe cei care contribuie la proiectul european cu materia cenușie și influența, nu cu banii. Ca vicepreședintă FICE România, am întreținut relații cu conducerea FICE Internațional și cu organizațiile surori din alte state. Dar, bineînțeles, mai ales cei șapte ani petrecuți la Bruxelles mă ajută enorm. Foști colegi și prieteni sunt astăzi comisari europeni, lideri în Parlamentul European sau ocupă funcții înalte în țările lor de origine – premieri, miniștri, influenți parlamentari. Cei care s-au retras din politică, ocupă funcții academice în universități sau institute, în organizații non-guvernamentale. Asta facilitează mult lucrurile. Când am afirmat public că am organizat cel mai important eveniment parlamentar al Președinției folosind agenda telefonului personal, nu am exagerat deloc. Au venit oameni importanți la București pentru că-mi erau prieteni și au vrut să mă ajute!

Sună a laudă de sine! Nu este! Multe dintre aceste avantaje acumulate în raport cu alții nu ar fi existat fără anumite condiții:

• Dacă nu eram membră a unui  partid mare, puternic, care-i reprezintă pe cei mulți și care m-a lansat pe orbită, acolo unde să-mi pun competențele în practică și să le dezvolt – Partidul Social Democrat!
• Conducerea națională a PSD din 2005 a avut încredere, când nu aveam nici un an vechime ca parlamentar, să mă selecteze în prima delegație a României la Parlamentul European; din acel moment totul s-a schimbat.
• Dacă nu eram membră în Organizația Județeană puternică, de la Vaslui, fără fiecare președinte de organizație și fiecare militant care a făcut campanie și a lipit afișe, a convins prieteni și apropiați, a câștigat vot cu vot și a determinat victoriile în alegeri.
• Nu în ultimul rând, fără încrederea vasluienilor, a tuturor celor care, la un moment sau altul, mi-au acordat votul lor, aș fi fost la universitate sau tot la LMK, nu aș fi om politic! Un loc aparte printre aceștia îl au foștii mei colegi, elevi și familiile lor. Îi regăsesc unde nici gândul nu gândește! Le mulțumesc!

Această datorie nu se plătește decât luptând pentru o lume mai bună pentru toți, pentru vasluieni, pentru români, pentru ei în Europa. Adversarii acestui obiectiv sunt foarte puternici. Fac apel la solidaritatea și sprijinul tuturor! E nevoie!