Manifestări omagiale la Podul Înalt: Ștefan cel Mare – 516 ani de la trecerea sa în veșnicie

Joi, 2 iulie , la Ansamblul monumental „PODUL ÎNALT” din satul Băcăoani , comuna Munteni de Jos,  Consiliul Județean Vaslui, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui și Primăria Comunei Munteni de Jos au organizat tradiționala manifestare culturală, intitulată „ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOȘTENIREA SA. 516 ani de la trecerea sa în veșnicie ”, prilejuită de împlinirea a 516 ani de la trecerea din istorie în veșnicie a voievodului Ștefan cel Mare al Țării Moldovei (1457-1504).

Date fiind conțițiile actuale, manifestarea s-a derulat pe coordonate mult mai restrânse ca în anii pprecedenți, fără slujbă religioasă și fără  ceremonialul militarobișnuit. Nu au lipsit însă autoritățile locale și județene, reprezentanții unor instituții de cultură, precum și  vasluieni pasionați de istorie.
Programul manifestării a început cu un salut din partea prof. dr. Ramona Maria Mocanu – managerul muzeului vasluian – adresat participanților, apoi a continuat cu un moment evocator legat de personalitatea lui Ștefan cel Mare și de moștenirea sa – susținut de dr. Laurențiu Chiriac.
Au urmat alocuțiunile oficialităților: a prof. Dumitru Buzatu – președintele Consiliului Județean Vaslui, a senatoarei Gabriela Crețu – din partea Parlamentului României, a primarului comunei Munteni de Jos- Dănuț Crețu  și a col. Mihai Focșa – reprezentant al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Poetul vasluian Dan Ailincăi a recitat un fragment din poemul eroic „Dumbrava Roșie” a lui Vasile Alecsandri.

În cuvântul său, președintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, a ținut să remarce faptul că, indiferent de vremuri, Ștefan cel Mare rămâne un simbol al unității românilor.

”Ştefan del Mare a fost o personalitate covârşitoare a epocii, un om, de fapt, care a făcut epocă, pentru că în istorie, sub acoperământul acestei noţiuni este descrisă activitatea lui Ştefan cel Mare. Nu avem timp şi suntem prea puţini aici, din cauza timpurilor pe care le trăim, să vorbim despre întreg parcursul domniei lui Ştefan. Ceea ce însă este important pentru noi astăzi, e ce a rămas. Şi a rămas un simbol de o complexitate deosebită, care printre altele, dă consistenţă şi alimentează în permanenţă ideea de unitate a românilor. Atât aici la Vaslui, cât şi la Iaşi, la Suceava sau la Orhei, românii se reunesc sub egida acestei personalităţi şi noi, ca urmaşi mai mult sau mai puţin demni, trebuie să facem tot ce putem pentru a întreţine în permanenţă viu focul acesta. Sunt mulţi ani de când Ştefan cel Mare a trecut în eternitate, însă oricât de mulţi ar trece, sper ca atât noi, cât şi generaţiile viitoare să aibă responsabilitatea şi iniţiativa de a fi prezenţi în locurile acestea întotdeauna, pentru a omagia opera nemaipomenit de importantă pentru români a celui care a fost Ştefan cel Mare”, a declarat Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

”Există două feluri de istorii. Una e scrisă de cărturari și reprezintă, de regulă, vocea puterii. Din acest motiv, se schimbă odată cu puterea. Cea de-a doua e subiectivă, întipărită în sufletele oamenilor și transmisă ca atare, așa cum au trăit ei evenimentele și s-au raportat ei la personalitățile vremii lor. Aceste istorii, uneori, se suprapun.
Ștefan cel Mare reprezintă unul dintre acele cazuri fericite în care istoriile se întâlnesc. Chiar mai mult decât în cazul lui Alexandru Ioan Cuza, rămas neschimbat în sufletul poporului, dar pe care îl mai terfelesc cărturarii.
Omagierea acestor personalități nu ar trebui sa fie un act formal, ci prilej de a reaminti o lecție. Lecția de astăzi este diferită de cea despre valoarea păcii, căci Stefan a dus atâtea bătălii pentru a avea o pace cât mai lungă; nu voi vă voi reaminti despre rolul aliaților și valoarea unui tratat bun. Le-am repetat aproape în fiecare an, deși niciodată nu e de ajuns să vorbim despre pace.
Astăzi voi sublinia o altă lecție pe care ne-a dat-o. E importantă mai ales pentru cei care și-au asumat responsabilitatea de a intra în politică și a apăra interesul public. Ștefan a fost omul timpului său. Dacă vream să-i urmăm exemplul, trebuie să fim oamenii timpului nostru! Nu să reînviem ziua de ieri, ci să construim ziua de mâine. Trebuie să vedem de ce fel de cetăți are nevoie astăzi această țară.
Eu cred că educația e cetatea care trebuie clădită in mințile și inimile copiilor. Ca să devină oameni rezistenți la manipulare, capabili sa aibă succes și să-ți câștige o viață bună în lumea în care ei trăiesc, a schimbărilor multiple. Să nu mai fie o altă generație de perdanți, așa cum au fost mulți, după revoluție. Dacă îi sprijinim pe copiii noștri și nu-i punem jertfă în zidul unor false cetăți, țara asta are viitor.
Ceea ce regret este doar faptul că reprezentanții statului român, ai guvernului, nu sunt astăzi aici, ca și cum Stefan ar fi doar al nostru, nu al tuturor românilor. Stefan a înfruntat mari puteri, noi eșuăm adesea în a înfrunta teama de șef sau inerția. Nu i-ar plăcea marelui voievod!”, a afirmat senatoarea Gabriela Crețu

Muzeograful Laurenţiu Chiriac, din cadrul Muzeului Judeţean, a prezentat aspecte din perioada domniei lui Ştefan cel Mare şi a vorbit despre rolul său important în epocă.

”Ne-am întâlnit din nou, pentru că la fiecare comemorare trebuie să ne aducem aminte de faptele măreţe şi mai ales de ceea ce ne-a lăsat marele voievod ca moştenire, nouă, tuturor urmaşilor. Sigur că în lunga sa domnie, Dumnezeu l-a hărăzit pe Ştefan cel Mare timp de 47 de ani să slujească poporul Moldovei, o ţară pe care el a ştiut să o ridice, să o ducă la o dezvoltare fără precedent, a reuşit să închege instituţii ale statului medieval Moldova şi să ne reprezinte cum nu se poate mai bine în lumea destul de frământată a relaţiilor politice internaţionale din acea perioadă. Este important de ştiut că Ştefan este cel care practic a zidit ţara, în sensul în care a unificat toate părţile care fuseseră ciopârţite şi a reuşit să creeze în interiorul ţării o coeziune între straturile sociale. A reuşit să obţină adeziunea întregii populaţii, care în cele din urmă l-a iubit şi l-a respectat, pentru că a ştiut să îşi impună acest respect prin înţelepciunea şi bunătatea pe care le-a luat de la străbunul său Alexandru cel Bun, de asemenea, prin curajul şi arta războiului pe care le-a învăţat de la Bogdan al doilea şi mai ales prin ştiinţa de a se feri de primejdii, lucru învăţat de la duşmanul său din interior, Petru Aron Vodă”, a spus Laurențiu Chiriac.