Doru Buzducea, preşedintele CNASR: “A sosit vremea ca asistentul social să fie promovat și valorizat în România!”

Județul Vaslui se ridică în picioare pentru asistența socială! În perioada 2-3 august, asistenţi sociali din toată ţara sunt aşteptaţi la Vaslui, la un eveniment inedit, intitulat generic “Social Workers Camp”, organizat de Filiala judeţeană a Colegiului Național al Asistenților Sociali din România (CNASR). Manifestarea face parte dintr-o campanie iniţiată la nivel naţional de prof. univ. dr. Doru Buzducea, preşedintele CNASR, şi are scopul de a promova munca asistenţilor sociali din România. Mai multe despre această campanie, despre ce înseamnă să fii asistent social în România, dar şi despre politicile sociale din România, ne-a vorbit, într-un scurt interviu, chiar iniţiatorul campaniei, prof. univ. dr. Doru Buzducea.

19366382_449188098807393_9007839150675178497_nDomnule profesor, rând pe rând, judeţele ţării “se ridică în picioare pentru asistența socială”: Gorj, Sibiu, Neamţ, Bacău şi, iată, în perioada 2-3 august, Vaslui.

… iar după Vaslui, urmează Constanța, Bihor, Argeș, Timiș și tot așa,  până epuizăm toate județele țării! Îmi place cum debutați interviul nostru și vă mulțumesc mult pentru interesesul pe care-l arătați profesiei noastre dar și CNASR. Aici, la dumneavoastră  la Vaslui, mă simt în siguranță, căci reprezentați județul cel mai vizibil și cel mai activ în privința investiției în breasla profesională a asistenților sociali. Tocmai de aceea îndrăznesc să afirm sus și tare, de aici de la poarta de est a României, că a sosit vremea ca și celelalte filiale ale CNASR să se ridice în picioare pentru asistența socială.

Imaginea breslei noastre s-a îmbunătățit considerabil iar campania națională dusă cu CNASR pentru promovarea și valorizarea profesiei de asistent social a avut rezultate impresionante! Putem sta la aceeași masă cu orice oficialitate a statului român, putem sta cu fruntea sus în fața oricărui partener internațional.

De unde acest slogan, cui aparţine ideea acestei campanii, în ce constă, cui se adresea  şi care sunt obiectivele ei?

Ideea campaniei se bazează pe planul de management pentru mandatul de președinte al CNASR 2017-2022 pe care l-am propus colegilor mei, plan pe care s-a fundamentat ulterior și strategia instituției pentru acești viitori ani, și care are drept scop scoaterea de sub „obroc” a profesiei de asistent social.

Dacă în primul mandat de președinte m-am axat pe dezvoltarea și consolidarea profesiei de asistent social la nivel național, în acest al doilea și ultim mandat mă voi concentra pe promovarea și valorizarea profesiei la nivel național.

Acesta ar fi scopul suprem să spunem, iar din acesta derivă și câteva obiective tehnice… În primul rând ne dormim creșterea numărului de membri și, totodată, a implicării acestora în activitățile CNASR. Vrem ca CNASR să devină o voce puternică în ceea ce privește profesia de asistent social, prin consolidarea profilului public și a percepției publice față de profesia de asistent social. Ne-am propus ca obiectiv

dezvoltarea de modele de bune practici pentru asistenți sociali și promovarea acestora, dar şi dezvoltarea structurilor teritoriale, prin întărirea rolului de reprezentare la nivel local. Nu în ultimul rând, cu scopul consolidării profesiei, vom continua şi vom iniţia noi relaţii de colaborare cu organizații din țară și străinătate, vom iniția și dezvolta evenimente, studii, analize, cercetări cu privire la profesia de asistent social.

Pentru a avea un impact la nivelul percepției publice am apelat la o licență poetică atunci când, pentru a reda amploarea campaniei noastre, m-am oprit la sintagma: „Toată țara în picioare pentru asistența socială”. Inspirația a venit de la unul dintre mesajele postate de un cunoscut blogger internațional, un mesaj inspirațional și un îndemn: „Stand up for Social Work.”

Antecedente am înregistrat. De când dezvoltăm proiectul Gala Națională de Excelență în Asistență Socială, deja vorbim de un înalt nivel de vizibilitate profesională. Împreună cu breasla asistenților sociali am făcut progrese remarcabile în această direcție și de aceea, împreună, vom duce mai departe suflul imprimat pe harta țării de către Colegiul Național al Asistenților Sociali din România.

Care este condiţia asistentului social, la această dată, în România?

Mă întristează puțin răspunsul la întrebare, căci nu pot să ocolesc condițiile dificile de muncă ale colegilor mei asistenți sociali, lipsa de susținere logistică și tehnică, resurse limitate, lipsa serviciilor comunitare de prevenire și sprijn, încărcătura mare de cazuri per asistent social, nivelul de salarizare scăzut pentru mulți dintre ei, și multe alte neajunsuri.

Dar, s-au realizat și progrese în ultimele doua decenii: s-a dezvoltat un cadru legislativ, instituții și servicii de specialitate, școli de asistență socială iar organizațiile societății civile sunt extrem de active. Mai putem enumera și alte puncte tari ale sistemului național de asistență socială, pentru a avea un puzzle corect realizat. Doar că, din păcate, rețeaua rurală de asistență social aproape că lipsește cu desăvârșire, iar aici avem mult de muncă în viitorul apropiat, scoaterea la concurs a posturilor de asistent social la nivelul primăriilor locale și ocuparea acestora cu asistenți sociali, și nu cu persoane cu atribuții în asistență socială.

Dincolo de aceste caracteristici globale ale sistemului, asistentul social din România se bucură de viață, visează, se împrumută la rude sau la bănci ca orice cetățean al țării, are copii, iar familia sa se încadrează în profilul familiei românești. Avem câteva cercetări reprezentative, realizate de către Comisia de Cercetare a CNASR în ultimii ani, și invit cititorii dumneavoastră să caute și să citească aceste aceste cercetări postate pe site-ul nostru www.cnasr.ro

Este o meserie pentru care trebuie să ai vocaţie?

Da. Se cere o deschidere spre ființa umană și spre problemele sociale în general, așa cum, se cere o chemare specială spre meseria de finanțist, să spunem. Vorbim de anumite calități pe care trebuie să le ai la purtător ca asistent social, în mod special vorbim de empatie, apoi pe bancile universităților și în cadrul instituțiilor de practică se obțin anumite competențe și deprinderi.

Dincolo de toate acestea, trebuie să-ți găsești plăcerea în acestă profesie, să treacă granițele profesionalismului mergând spre pasiune, altfel reziști cu greu sau cazi pradă rutinei și nemulțumirilor sufletești.

Nu sunteţi doar preşedintele CNASR, ci şi decanul Facultăţii de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București. Ce le-aţi spune tinerilor absolvenţi de liceu, care vor să urmeze cursurile unei astfel de facultăţi?

Ceea ce le spun ori de câte ori am ocazia: să-și urmeze inima și intuiția, să aibă curajul să urmeze valorile adevărate căci pe termen lung acestea înving, sa-și focalizeze atenția și interesul pe lucrurile mari, să-și urmeze cu tenacitate visurile, să nu renunțe atunci când traversează văi întunecate, să fie încrezători și să privească cu speranță spre viitor.

Și aceasta pentru că, dacă inima lor îi îndeamnă să vină spre o asemenea facultate, atunci înseamnă că aici este locul lor, căci o astfel de facultate reprezintă nu doar o destinație ci și un punct de plecare în viață.

Este diferit modelul de asistenţă socială din România faţă de sistemul de asistenţă socială din ţările dezvoltate ale Europei?

Țările Europei și mai cu seamă țările dezvoltate ale acesteia și-au construit sisteme de asistență socială destul de birocratice.  Indiferent de gradul de dezvoltare al acestora, se caracterizează totuși de o dominantă a prestațiilor sociale și mai puțin a serviciilor sociale, comparativ cu modelul trans-atlantic unde trăsătura definitorie este dată de dezvoltarea serviciilor și nu a prestațiilor, cu toate că nici acestea nu lipsesc. Apoi, dacă doriți să facem comparații, dincolo de nivelul de dezvoltare socio-econimic al țărilor, fie că vrem sau nu, istoria și organizarea administrativă își pune amprenta asupra sistemelor de asistență socială, mai cu seamă atunci când constatăm o imixtiune a politicului în sfera programelor de asistență socială.

În ceea ce privește însă nivelul de trai și de muncă, dar mai cu seamă nivelul de salarizare al asistenților sociali din țările dezvoltate din Europa, căci intuiesc că aici bate întrebarea , evident că nu suportă comparație nivelul de trai și condițiile de muncă ale unui asistent social din România cu cele ale omologului său din Marea Britanie, Germania, Franța sau Italia.

De-a lungul anilor am asistat la situaţii în care munca asistenţilor sociali s-a dovedit zadarnică, din cauza unor lacune legislative. Dau ca exemplu doar situaţiile de violenţă în familie, unde organele de poliţie nu intervin decât în cazuri extreme, unde mamele şi copii abuzaţi sunt scoşi din familie şi găzduiţi provizoriu în centre. De cele mai multe ori, femeile revin acasă şi situaţia nu se schimbă.  Mai sunt şi altele… Care credeţi că sunt pârghiile care ar trebui puse în funcţiune ca serviciile de asistenţă socială să fie cu adevărat eficiente?

Dezvoltarea serviciilor de prevenire și de suport la nivel comunitar…. Angajarea asistenților sociali în cadrul primăriilor locale pentru a informa, consilia, vizita familiile vulnerabile, oferi sprijin profesionist la nevoie, pentru a prevenii instalarea unor asemenea patologii despre care amintiți în întrebare. Iată câteva pârghii….

Apoi, un asistent social fără sprijin logistic și tehnic din partea autorităților locale echivalează, să spunem, cu un medic chirurg fără sală de operație, fără instrumentarul necesar, fără echipa de intervenție, sigur păstrând proporțiile. Autoritățile publice centrale și locale au nevoie de viziune, de voință politică, de spirit comunitar, de capacitate de implementare a strategiilor și planurilor naționale de asistență socială.

 Credeţi că este posibil un viitor în care munca asistentului social din România să se desfăşoare pe alte coordonate decât în momentul de faţă?  Şi mă refer la transformări sociale radicale:  stoparea migraţiei, creşterea nivelului de trai…

Da, sper și cred… Peste tot în țară se vorbește despre asistență socială, iar viitorul sistem de asistență socială va arăta așa cum noi ni-l dorim, așa cum noi avem curajul sa ni-l imaginăm, așa cum noi avem curajul sa-l visăm. Și aceasta pentru că este timpul să ne ridicăm în picioare pentru asistența socială! Fără teamă putem merge pe drumul afirmării la nivel național, căci este în regulă să ne mândrim cu munca noastră! Cred cu tărie că a sosit vremea ca asistentul social să fie valorizat și promovat în România, iar aceasta poate fi o realitate a zilelor noastre.

Iată că se poate, iată că este posibil ca CNASR să se apropie de viețile oamenilor, iată că instituția a ajuns un partener respectat și credibil în fața tuturor, și aceasta pentru că misiunea de a readuce breasla noastră profesională pe traiectoria prezentului este scopul nostru al tuturor!

Dați-mi voie să amintesc aici cele şapte  teme cuprinse în cadrul Manifestului Asistentului Social lansat pe 1 iulie 2015, la Institutul Cultural Român, care stabileşte clar obiectivele noastre:

  1. Garantarea accesului la servicii de calitate pentru toți cetățenii României
  2. Stabilirea standardelor de calitate și de cost pentru serviciile sociale pornind de la nevoile beneficiarilor
  3. Acordarea beneficiilor de asistență socială (prestații) numai în completarea pachetului de servicii sociale
  4. Definirea rolului central al asistentului social ca profesionist în cadrul sistemului de asistență socială
  5. Asigurarea și respectarea condițiilor necesare exercitării profesiei de asistent social conform deontologiei profesionale
  6. Asigurarea unui cadru legal stabil și coerent pentru întreg sistemul de asistență socială
  7. Implicarea și consultarea asistenților sociali în procesul de luare a deciziilor, atât la nivel central cât și local. 

Revenind la acţiunea de la Vaslui, se distinge cu ceva faţă de acţiunile din cadrul campaniei, din celelalte judeţe

Desigur, și mă bucur pentru faptul că prietenul și colegul Viorel Iulian Vlad , președintele filialei locale a CNASR , căruia îi și mulțumesc public pentru faptul că a gândit acest eveniment atipic, inedit prin care județul Vaslui, se ridică în picioare pentru asistența socială!

De aceea, pe 2-3 august mergem cu mic cu mare, pe motoare, la poarta de est a României, la „Social Workers Camp” pentru a întâlni camarazii vasluieni…. Sperăm că alături de ei vor fi, într-un cadru rustic, oficialitățile județului, jurnaliști locali, societatea civilă, prieteni și susținători ai profesiei de asistent social, căci tabăra vasluiană este mare și cuprinzătoare!

Cum este percepută, la nivel naţional, activitatea asistenţilor sociali din judeţul nostru?

  Asistenții sociali din Vaslui sunt percepuți ca fiind “cei mai tari”, ca cei care dețin tainele profesiei de asistent social. Sunt și cei mai premiați asistenți sociali la Gala Națională a Excelenței în Asistență Socială, în cadrul celor patru ediții organizate până acum… Şi mai urmează alte 5!

Vorbim aici de un concurs național, de o întreagă mobilizare pentru recunoașterea publicului și de o jurizare ulterioară bazată pe portofoliul candidatului. De altfel, sucursala vasluiană a CNASR este una dintre cele mai puternice și mai respectate dintre filialele noastre.

Un mesaj de final?

De aici, de la Vaslui, dați-mi voie să extind mesajul și să provoc și celelalte filiale din regiune: Moldova, în picioare pentru asistența socială!  Vă mulțumesc și asigur Vasluiul de prietenia și întreaga mea considerație!

3 comentarii la „Doru Buzducea, preşedintele CNASR: “A sosit vremea ca asistentul social să fie promovat și valorizat în România!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.