Printează acest articol Printează acest articol

Alegerile din Germania, un scrutin pentru care Vladimir Putin nu are nevoie de hackeri

Autoritățile germane s-au temut că pe măsura apropierii alegerilor legislative din 24 septembrie s-ar putea confrunta cu atacuri cibernetice rusești, lucru care cel puțin până în prezent nu s-a întâmplat, constată cotidianul El Mundo într-un articol în care estimează că Moscova nici nu ar avea nevoie de astfel de operațiuni, întrucât are suficienți prieteni în interiorul sistemului politic german, cel mai notoriu fiind fostul cancelar Gerhard Schroeder.

Pentru a preveni repetarea situației din timpul campaniei electorale americane, Agenția de Securitate Cibernetică a guvernului german (BSI) a luat măsuri fără precedent. Această instituție a angajat 180 de experți care se ocupă de protejarea sistemului informatic de vot de eventuale intromisiuni externe, o altă măsură fiind crearea unei unități de securitate cibernetică în cadrul căreia activează circa 12.000 de militari și 1.500 de civili.

Astfel de cifre vorbesc de la sine, relevante fiind și cele aproximativ 820.000 de atacuri cibernetice detectate în primele șase luni ale acestui ani asupra rețelelor informatice ale Ministerului german al Apărării.

Unii analiști pun aceste atacuri măcar parțial pe seama unor grupuri de hackeri asociate spionajului militar rusesc, cum ar fi Fancy Bear, presupusul autor al atacului din noiembrie anul trecut asupra rețelei societății Deutsche Telekom și care o lună mai târziu a sustras un volum impresionant de date din rețeaua informatică a Bundestagului.

Ulterior, mai mulți politicieni germani s-au declarat siguri că astfel de episoade se vor repeta în preajma scrutinului din 24 septembrie, idee care a rămas cel puțin deocamdată o ”legendă urbană”, după cum afirmă Fiodor Lukianov, redactor-șef al revistei „Russia in Global Affaires”. Acesta susține că nici măcar rușii cei mai patrioți nu cred că Rusia chiar are capacitatea de a influența alegerile oriunde dorește.

Una dintre teoriile vehiculate de numeroși analiști este că Vladimir Putin nu are interesul ca guvernul de la Berlin să fie format de cele două partide care apără cel mai deschis Rusia, respectiv formațiunea populistă Alternativa pentru Germania (AfD) și, la cealaltă extremă a eșichierului politic, Die Linke (Stânga). Ambele formațiuni cer ridicarea sancțiunilor instituite de UE împotriva Rusiei și ambele concurează pentru votul electoratului format din cei 2,5 milioane de germani de origine rusă.

În opinia unor experți ai think-tank-ului Deutsche Gesellschaft für Auswärtige Politik, o opțiune mai interesantă pentru Putin este chiar cea pe care o arată sondajele, acesta fiind motivul pentru care, susțin acei experți, Kremlinul nu a recurs la ”ciberpolitică”.

Relația dintre Merkel și Putin pare a fi un amestec de admirație și neîncredere. Cancelarul german, care și-a petrecut copilăria în fosta RDG, stăpânește istoria și limba rusă. La rândul său, Putin, fost spion KGB în RDG, știe de asemenea foarte bine limba germană și specificul Germaniei.

Iar cu Merkel din nou în fruntea unui guvern la Berlin, Putin împușcă mai mulți iepuri dintr-un foc. Primul ar fi că nimeni nu l-ar mai putea acuza că se agață de putere în condițiile în care chiar un lider occidental devine cancelar pentru a patra oară. Pe de altă parte, lui Putin îi convine lipsa empatiei dintre Angela Merkel și președintele american Donald Trump. În al treilea rând, Kremlinul are deja susținători în interiorul sistemului politic german. Cel mai cunoscut este fostul cancelar Gerhard Schroeder, care deși a părăsit politica pentru a se dedica afacerilor cu societăți strategice ruse, are în continuare o influență în interiorul Partidului Social-Democrat german (SPD) și a făcut deschis campanie în favoarea candidatului acestei formațiuni pentru postul de cancelar, Martin Schulz.

Anul trecut, Putin a participat la un dineu la Sankt Petersburg împreună cu Schroeder și cu actualul ministru german de externe și fost președinte al SPD, Sigmar Gabriel. Acesta din urmă s-a declarat favorabil ”relaxării” sancțiunilor împotriva Rusiei, poziție împărtășită de formațiunile AfD și Die Linke, în timp ce liberalii din FDP consideră că anexarea Crimeii de către Rusia trebuie văzută ca o ”soluție tranzitorie permanentă”. Așadar, Rusia poate fi mulțumită de orice combinație guvernamentală ce ar rezulta după alegerile din 24 septembrie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *