Trista poveste a lui nea’ Constantin, bătrânul simpatic din Gara Bârlad

El este Domnul Constantin! Un suflet blând și cald cu ochi albaștri, 75 de ani și o poveste de viata trista! L-am găsit stând pe scările de lângă magazinul Berlin, strada Gării, Bârlad. M-am pus pus lângă dumnealui , l-am întrebat dacă a mâncat, dacă ii este sete, am cumpărat 2 ceaiuri și a început sa-mi spună povestea tristă prin care trece de ceva timp.

A avut o copilărie grea cu un tata care consuma alcool și era mereu agresiv cu soția și copilul lor. Nea’ Constantin ca sa scape de acest calvar, a plecat de-acasă și și-a luat viața în piept de la vârsta de doar 12 ani și jumătate, un copil! A muncit pe unde a apucat o perioada de 4 ani pana a fost adoptat de o familie din satul Banca. A crescut, si-a întemeiat o familie, ca în anul 2002 sa-i decedeze soția și în acel moment sa piardă totul. Se pare ca soarta nu l-a ajutat pe acest om.

După pierderea soției, nea’ Constantin a pierdut totul : casa, familia și a ajuns sa stea pe drumuri, singurul lucru cel mai de preț este acel ghiozdan care, citez : “Asta e averea pe care o mai am!” Acum locuiește pe străzile Barladului la mila oamenilor, doarme în Gară și-și dorește moartea sa scape de crucea grea pe care o duce. Am dorit sa fac publica aceasta poveste căci poate încă mai sunt oameni cu suflet bun și îl pot ajuta cu orice, insa cel mai mult isi dorește o cameruță călduroasă “sa nu mai doarmă în gări sau în scările de bloc, să-și poată trăi bătrânețile liniștit pana în cel mai negru moment”.

Bătrânul nu are pensie întrucât a lucrat la țară, la câteva stâni și nu a fost angajat cu forme legale. “Nu consum alcool, cafea sau nu umblu cu prostii!” ne spune nea’ Constantin cu vocea tremurând. Pe simpaticul bătrân îl găsiți în fiecare seara pe aceleași scări de lângă magazinul Berlin sau pe băncile din sala de așteptare din Gara Bârlad. Haideți să fim mai buni unii cu alții!