Scriitorul şi “anonimul din Vaslui care n-a violat, ci a salvat”

Despre Vaslui se scrie mult în ultimul timp. Mult şi de rău! Vrând, nevrând, am devenit “oaia neagră” a acestei ţări. Uitându-te la TV sau citind stirule, ai senzaţia că numai în judeţul ăsta sunt violuri, familii sărace, părinţi care îşi neglijează sau abuzează copiii, hoţi, conducători auto care se urcă băuţi la volan, etc… Am ajuns chiar să fim daţi exemplu negativ şi auzim din ce în ce des când se întâmplă ceva rău în altă parte expresia “ca la Vaslui”. Lucrurile bune, oamenii buni şi frumoşi, sunt “extraşi” din aceste locuri, şi devin brusc “români” de care toţi sunt mândri, nemaipomenindu-se, de cele mai multe ori, că sunt din Vaslui. Exemple sunt destule!

Nu cu mult timp în urmă, mă uităm la un reportaj pe Digi 24, cu Diana Ventoneac, prima femeie comandant de aeronava ATR din Roamânia. Nici un cuvânt despre faptul că Diana este din Vaslui. Am căutat pe net şi toate ştirile sunau cam la fel. Se pare că reporterii au omis acest „amănunt”, parcă pentru a nu răpi din măreţia ştirii. Cam la fel s-a întâmplat şi atunci când ziarele au scris cu litere mari: „O româncă, premiată la Casă Albă”. Doar pe ici, acolo, câte cineva menţiona şi faptul că cercetătoarea Viviana Grădinaru este din Vaslui.

Militează însă pentru o dreapta şi onestă egalizare a viziunii asupra vasluienilor un cunoscut scriitor: poetul şi jurnalistul Lucian Avramescu. Într-un recent editorial, intitulat “Anonimul din Vaslui care n-a violat, ci a salvat. Regina Angliei îl chema la Palat, iar SUA îl desemna erou naţional”, cu onestitate, fără prejudecăţi şi fără părtinire, directorul AM PRESS scrie:

„Alo, domnule ministru de război, alo, domnule ministru de pace, alo, domnule Johannis, preşedinte de ţară. Un tânăr din Vaslui, aceeaşi zonă de unde şapte violatori au ţinut pagină primă a ziarelor şi au deschis alaiul de seară al televiziunilor, a făcut un gest eroic. Eroic, eroic. În Dâmboviţa rece şi tulbure ca o peştera a morţii, a căzut, cu roţile în sus, un automobil. Zeci de gură casă au scos telefoanele digitale, tabletele şi ruletele de imagini şi s-au pus pe imortalizat momentele în care cei din maşină mureau. Un vasluian, pe care cu greu am aflat că-l cheamă Alexandru, a sărit în apă împins de un resort interior găsit rar la oameni şi mai des la mamiferele pădurii, mame mai ales, care sar să-şi apere de colţii fiarelor puiul, murind ele. Vasluianul – zona aceea cu violatorii alintaţi cu toate onorurile televiziunilor, pozaţi din dos, din faţă, din profil, mereu unşi pe păr cu uleiuri şi mereu mândri de vitejia de a perforă pe rând o fătucă fără apărare– a sărit în apă rece, s-a băgat, cu hainele pe el, sub automobilul scufundat, a spart un geam şi a scos un copil de 8 ani. Un poliţist a resuscitat copilul, iar vasluianul a intrat iar în apă şi a mai scos o victimă până s-au arătat smurdistii şi organele statului care stau uneori pe gânduri. Adică suni la 112 şi robotul din vocea unei femei te întreabă cum te cheamă, câte kile ai, ce cetăţenie şi pe urmă te iscodeşte dacă ce spui e glumă sau e pe bune. Mă rog, ceva pe aproape se petrece, poate şi pentru că-s destui care glumesc de-a moartea.
Tânărul Alexandru din Vaslui se mai numeşte şi Puiu şi e fiul unui revoluţionar. Mai ştim o declaraţie modestă a lui că a făcut ce trebuia. De ce? Fiindcă aşa am simţit. Eşti un erou! Nu sunt niciun erou. Sunt un om, ar fi zis el unei reporteriţe care l-a intervievat ud şi dârdâind de frig.
În America, tânărul era în toate televiziunile, iar Casă Albă îşi făcea un titlu de mândrie de a da mâna cu el. În Anglia, Regina îl invita la Palat. În România, ţară care a făcut, sub toţi preşedinţii, dar mai ales sub Băsescu, sute de generali care n-au participat la niciun război, a ridicat steagul de luptă pentru toate loazele şi a dat onorul unor burţi care n-au ieşit din birouri decât la Ziua Naţională, gâfâind unsuros, tânărul Alexandru face un gest formidabil. Dă o probă de omenie şi de vitejie chiar în vremuri în care ambele calităţi au fost extirpate din dicţionarul uman.
Alo, domnule ministru al eroismelor, domnule preşedinte al securităţii naţionale, domnule premier, convocaţi de urgenţă Consiliul Suprem de Apărare a Vieţii Semenilor şi ridicaţi-va toţi în picioare, dând onorul spre dreapta, în poziţie regulamentară, când va intră Alexandru, pe care va trebui să-l invitaţi şi să-l convingeţi să vă facă onoarea de a veni.
Felicitări, tinere din Vaslui! Pixul meu îşi scoate pălăria în faţă forţei tale de a salva o redută care murea în noi. Tu ai salvat copilul de opt ani şi încă ceva, care ne priveşte pe toţi.”

Textul reflectă clar indignarea în faţă unei maculări neîntemeiate a imaginii oamenilor de pe raza judeţului, a unui om cărei conştiinţă morală nu suportă falsificarea valorilor pe criterii meschine. Pentru aceste cuvinte, în numele nostru şi al tuturor vasluienilor buni, frumoşi şi cinstiţi, mulţumim Lucian Avramescu!