Echinocțiul de primăvară

Echinocțiul de primăvara 2023 este acel moment din an în care ziua devine egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Evenimentul are loc pe data de 20 martie, la ora 23:24 PM, și vine cu o serie de tradiții și obiceiuri, unele date uitării în timp. 

 Odată cu echinocțiul de primăvară 2023, durata zilei începe să crească, iar cea a nopții să scadă până pe data de 21 iunie, atunci când se termină primăvara astronomică, odată cu solstițiul de vară. Din punct de vedere astronomic, anotimpul primăvara începe odată cu echinocțiul de primăvară și durează 92 de zile.  

Acest lucru se întâmplă de două ori pe an: prima dată se desfășoară atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece din emisfera cerească sudică în cea nordică (echinocțiul de primăvară), iar a doua oară atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece din emisfera nordică în cea sudică (echinocțiul de toamnă).  

Multe dintre tradițiile populare sunt legate de această perioadă a lunii martie, fie că vorbim despre semănat, despre curățat grădina, despre pomeni sau despre alte tradiții cu cai divini și cântec de cuc.  

În tradiția populară, echinocțiul de primăvară poartă denumirea de „Târ Înainte“ și face referire la momentul în care ziua începe să crească treptat, în timp ce noaptea începe să scadă. Acest lucru se va întâmpla până la momentul solstițiului de vară, care are loc pe 21 iunie. 

O tradiție veche de sute de ani spune că, odată cu acest eveniment, puterea Soarelui începe să crească, iar lumina pe care acesta o oferă face ca totul să crească și să înflorească. De asemenea, se crede că data la care are loc echinocțiul de primăvară aduce în viețile oamenilor armonie și o stare bună interioară. 

Tot pe vremea strămoșilor se credea că Soarele ar fi o zeitate, de fapt, ceea ce transforma evenimentul astronomic într-o sărbătoare a învierii, a purificării și a luminii. Echinocțiul de primăvară era asociat, în trecut, cu momentul în care fertilitatea pământului creștea cel mai mult.  

Tradiții, obiceiuri și superstiții 

Odată cu echinocțiul de primăvară 2023 debutează și un nou an agrar, iar la sate, copiii bat pământul cu bețe sau ciomege pentru a alunga frigul în timp ce rostesc: „Intră frig și ieși căldură/Să se facă vreme bună/Pe la noi pe bătătură“.  

Potrivit tradițiilor spirituale ale echinocțiului de primăvară, orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea, la care se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.  

Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de distrugere, iar solstițiul de iarnă perioada de conservare, care coincide cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.  

Din punct de vedere tradițional, echinocțiul de primăvară reprezintă un moment de armonie, echilibru și liniște, când ziua și noaptea sunt perfect egale. În perioada echinocțiului, oamenii și viețuitoarele au parte de cele mai bune energii pe care le poate aduce primăvara.  

Pe vremuri, oamenii aprindeau focuri cu scopul de a alunga iarna și de a renaște prin căldură spiritul de primăvară. Obiceiul a fost asemănat, în creștinismul românesc, cu Focurile Sfinților. O altă tradiție spune că focurile sfinților, alături de rugăciuni, ajută la trecerea peste un moment crucial din echinocțiu, punând în balanță echilibrul dintre lumină și întuneric.  

Deși în zilele noastre multe dintre tradițiile vechi nu mai sunt respectate, există încă anumite aspecte de care oamenii se feresc atunci când are loc echinocțiul de primăvară. De pildă, în această zi nu este bine să te cerți, pentru a nu strica armonia și liniștea aduse de evenimentul astronomic. De asemenea, nu ai voie să faci rău plantelor sau animalelor, pentru că răul se va întoarce împotriva ta.