Printează acest articol Printează acest articol

Simţuri

Nu te-am văzut demult, dar pari că eşti preajma
Mirosul tău mă urmăreşte încă des,
În asfinţit câteva locuri mă mai cheamă,
Să mă întrebe de ce nu te-am ales?!

Şi parcă să mă chinuie mai tare,
Aud acolo unde stam înlănţuiţi demult,
Concertul tău de chicoteli banale,
Şi Doamne, cât aş vrea să-l mai ascult!

Nici gustul tău n-a dispărut din mine,
Înghit cu teamă în fiecare zi … nimic,
Te voi ruga dacă aroma se termină,
Să-mi mai trimiţi doar un sărut, în plic.

Pipăi în aşternut, în fiecare miez al nopţii,
Parcă aievea cineva e lângă mine,
Dar locul gol, e doar străin şi trist
Şi lui îi este foarte dor de tine …

Eu le răspund curat, cu inima duioasă,
(Că mi-e ruşine de minunea lor să mint).
Că tu eşti poate cea mai vinovată,
De multe rele de pe acest Pământ.

Dar…, pentru ultimul şi cel mai mare dor
Cu mult regret… sunt singurul cu vină,
Le-am explicat că eu, deşi te-ador
Noi nu vom mai paşi pe-aici de mâna
Ionuţ Ţonea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *